Într-o după-amiază obișnuită la spitalul din Chișinău, lumea aștepta. Unii scroleau pe telefoane, alții vorbeau în șoaptă, alții priveau fix în podea, numărând minutele. Asistentele treceau grăbite, doctorii chemau pacienții pe rând.
Deodată, liniștea căzu peste sala de așteptare. Ușa scârțâi deschizându-se, și apăru o bătrână. Purta un pardesiu vechi, decolorat, și strângea în mână o geantă de piele pălită de vreme. Privirea îi era liniștită, dar și istovită.
Oamenii schimbară priviri întrebători. S-auzeau șoapte:
— Oare știe unde se află?
— Poate i-a zburat mințica?
— Oare are bani de consultație? Să zicem treizeci de lei, nu doar copeici…
Femeia tăcută se așeză pe un scaun din colț, parcă nici n-ar fi văzut pe nimeni. Nu părea pierdută, ci străină în acest univers nou și steril al medicinei moderne.
Trecuseră zece minute când se deschise larg ușa blocului operator. Apăru Stere Popescu, chirurg celebru în tot orașul, al cărui nume era auritângăuit pe placa de onoare. Înalt, solemn, în haine chirurgicale verzi ca pădurea, se îndreptă direct spre bătrână.
— Scuză-mă, Ioana, că te-am făcut să aștepți, spuse doctorul, atingându-i cu respect umărul. Am nevoie de sfatul tău într-o chestie complicată.
Toți înghețară. Șoaptele tăcură. Oamenii nu-și puteau crede ochilor. Acest om, urmărit de jurnaliști, stătea în fața bătrânei cu o evlavie aproape religioasă.
O voce de la registratură spăși tăcerea:
— Așteptați… Nu cumva e doamna Profesoară? Cealaltă care a condus chirurgia acum douăzeci de ani, tot aici, în același spital?
Atunci totul căzu la locul lui.
Femeia nu fusese doar un fost doctor. Fusese o legendă. Una care salva vieți când nu existau aparate moderne sau roboți chirurgicali.
Iar celebrul Stere Popescu, stând înaintea ei, fusese elevul ei. O chemase pentru un caz care îl pusese în încurcătură. Știa că doar ochiul ei putea vedea ce era invizibil pentru alții.
Ea ridică privirea și răspunse liniștit:
— Atunci să mergem să vedem împreună.
Iar cei care cu puțin înainte șoptiseră și se holiseră, căutară privirile în pantofii lor.
