Singura viață
Fierul arde pe blana Măciucii din interior. Nu e prima oară, dar acum, în urmă cu cam cincisprezece zile, pisica găsise rămășițele unei ierburi înalte. Era deja slăbită, iar primul ger, timid, o lovise ușor.
Măciuca înghite tot ce găsește, sfâșiind până la rădăcină pământul dur. Simte cum greutatea se ridică, așa de ușor încât aproape uită cât de rău se simțea. Dar încă o dată…
Acea iarbă nu o mai găsește și, dacă ar mai găsi, probabil nu ar mai putea să o ajute. Totuși, planta vindecătoare ar putea să amorțească focul mistuitor ce arde în fundul celulei sale și să pătrundă adânc în stomac.
Cine a spus că pisicilor le sunt nouă vieți? Ea are doar una, mică, nevăzută, dar atât de caldă, ce învăluie cu valurile ei pe cei pe care i-a iubit. Acea viață nu poate fi readusă, dar poate fi dăruită, dacă pisica dorește.
Măciuca vrea Își apasă cu toate lăbuțele pe viața ei minusculă și nu vrea să o piardă în eternitate. Începe să caute pe străzile oamenilor Alții, cei care și-au pierdut deja viețile.
Aceștia nu se deosebeau de ceilalți oameni Merg, vorbesc, mănâncă și dorm. Dar ceea ce îi ține pe pământ s-a risipit în infinit, iar odată cu asta s-a stins și cealaltă viață. Cei pierduți devin Alții
Au pierdut copii, iubiți, părinți, prieteni dragi. S-au deziluzionat de viață, de Dumnezeu, de tot ce odinioară le era credință și încredere Trăiesc ca niște automate, androizi simple învelișuri de carne cu funcția de a vorbi și de a mânca.
Un om nu le vede, dar pisicile îi observă și îi evită cu grijă. Lângă Alții nu e loc pentru pisici. Totuși acum Măciuca își caută singură întâlniri cu ei.
Pisica ajunge într-un loc aglomerat, lângă stația de autobuz din Iași, și își ia poziția la o mică umbră, încercând să treacă nevăzută. În jur se adună oameni calzi și vii, cu propriile probleme și bucurii. Măciuca așteaptă mult și, când începe să se descurajeze și să plece, simte brusc o senzație de frig care îngheață sufletul său arzând.
O femeie tânără, frumoasă nu iese în evidență în mulțime, dar Măciuca o simte. Ea absoarbe un vid rece, un ecou pustiu și o disperare dizolvată în resturile sufletului. Măciuca sare, paralizată de un val de durere, și se îndreaptă spre picioarele femeii.
Ana nu înțelege de unde a apărut brusc pisica. Un strop luminos se așează sub picioarele ei, țipând cu o voce scârțâitoare, fără să-și clipească ochii mari și frumoși.
Femeia se apleacă, doar să o mângâie Dar Măciuca, strângând cu lăbuțele încheietura umană, se cațără pe braț și se oprește lângă umăr. Atingând cu botul zona din spate și înfigându-și ghearele în haine, nu are să lase femeia să plece.
Alții nu se împotrivesc. Le e mai ușor să ia pisica cu ei decât să o alunge de pe stradă. Ana nu reușește să reziste. Nu are putere. Și nici Măciuca nu mai are. Dacă Ana ar fi vrut, ar fi alungat pisica fără efort. Cele două ființe slăbite s-au găsit.
În noaptea aceea, fără rezistență, Măciuca se strecoară sub pătură lângă Ana. Nu știe ce să facă și acționează pe instinct. Centimetru cu centimetru, se așază pe corpul rece. Focul interior o împinge Măciuca trebuie să profite de timp.
În a patra noapte, Ana se trezește brusc Ecoul copilului ei pierdut la naștere reapare în gând.
Te aștept, mamă Dar nu acum. Ce bine că m-ai lăsat să plec!
Ana uită cum e să transpiri, să simtă frică, regret, milă. În general, să simtă ceva… Măciuca, culcată pe burta ei, privește-o atent, scânteind în întuneric cu ochii ei.
Doamne, ce fierbinte ești…
Cu aceste cuvinte, Ana o atinge pe Măciuca Dumnezeule, cât de tare și fierbinte e burta ei. Oh, ce durere! Pisica oftează slab și aspru la atingere.
Măciuca este supărată și dezamăgită Era pe punctul să-și dea viața, când Ana se trezește brusc și începe să strângă cu mâna burta ei deja dureroasă. Acum chinul nu poate fi evitat
Nici viața altuia nu a salvat, nici pe a ei nu mai are putere să o țină.
Cine a spus că pisicilor le sunt nouă vieți? Ele au doar una, pe care o pot oferi, dacă e nevoie. Dar Ana nu avea nevoie de viața pisicii
Mai câteva ore și totul ar fi fost pierdut.
Veterinara încearcă să liniștească femeia care plânge, care a pătruns în clinică în miezul nopții cu pisica, întrerupând somnul ei liniștit de gardă.
Tusea se va liniști, o voi supraveghea și puteți pleca. Nu mai strigați Ați ajuns la timp!!!
Pisica nu are nouă vieți. Are doar una, pe care o poate dărui, dacă vrea. Și dacă și voi dori, puteți să o primiți înapoi, viața pe care a împărțit-o cu voi.
