Acum câteva luni am început să creez conținut pe rețelele de socializare—notorietatea nu mă interese…

Acum câteva luni am început să postez conținut pe rețelele de socializare. Nu pentru că vreau să devin celebră. Nu pentru că tânjesc după atenție. Pur și simplu îmi face plăcere. Îmi place să filmez rețete, să arăt fragmente din viața mea cu fiica mea, momente mărunte din căsuța noastră. Nimic regizat, nimic făcut profesionist. Video-uri simple din bucătărie sau din sufragerie, în timp ce îmi văd de treburile zilnice.

Încă de la început, soțul meu, Nicolae, a început să se simtă stânjenit. La început, glume ușoare sau întrebări cu subînțeles. De ce fac asta? Cine ar vrea să mă urmărească? De ce simt nevoia să pun filmulețe online? Îi spuneam mereu că nu caut nimic, că este doar o modalitate de relaxare pentru mine. Dar el nu vedea lucrurile așa.

Într-o zi, m-a întrebat direct dacă fac asta ca să atrag atenția altor bărbați. Să fiu admirată. Să mă privească. Am rămas fără cuvinte nu înțeleg de unde i se trage. Filmulețele mele sunt cu mâncare, cu pachetul de prânz pentru fiica mea, cu rețete reușite. Nu postez nimic provocator, nu dansez și nu-mi expun corpul.

Cel mai absurd însă este faptul că am doar 99 de urmăritori. Nouăzeci și nouă. Jumătate sunt familie verișori, mătuși, prieteni din liceu. Am încercat să-i explic, să-i arăt profilul, comentariile, totul. Chiar și-așa, el insista că nu contează numărul, ci intenția. Că aș căuta ceva.

De aici au pornit tensiunile. De fiecare dată când scot telefonul să filmez ceva, mă privește bănuitor. Dacă postez un videoclip, mă întreabă cine s-a uitat. Dacă cineva lasă un emoji, pentru el e semn de flirt. O dată mi-a cerut să-i arăt mesajele private, deși nu am pe cineva care să-mi scrie. Mi-a spus că îi arăt lipsă de respect față de el, ca bărbat și soț.

S-a ajuns ca eu să nu mai pot filma cu inima ușoară. Mă gândesc de două ori înainte să postez orice. Mă simt mereu supravegheată. Ceva ce a început ca o pasiune măruntă a devenit sursă de stres și neînțelegeri. El spune că m-am schimbat, că nu mai sunt aceeași, că vreau să mă afișez. Eu, în schimb, simt că orice gest este interpretat greșit.

Și astăzi postez mult mai rar. Nu pentru că nu mai vreau, ci pentru că fiecare postare mi se pare că poate aduce o ceartă nouă.

Nu știu ce să fac…

Оцініть статтю
Acum câteva luni am început să creez conținut pe rețelele de socializare—notorietatea nu mă interese…