Am trecut peste multe în viața mea și vreau să povestesc despre ceva. Când aveam douăzeci de ani m-am căsătorit pe o fată din sat, frumoasă, bună și deșteaptă. Cu Alina (numele soției mele) ne-am cunoscut la universitate, învățam la aceeași specializare la facultatea de arhitectură. Nimănui în afara mea nu îi plăcea fata, toți spuneau că este tocilară și foarte plictisitoare. La început aveam aceeași părere, până nu am decis să o cunosc mai aproape pe viitoarea mea soție. Știți, nu m-am greșit, ea s-a dovedit o candidată demnă pentru mine. Am început să ne întâlnim tot mai des, iar mai târziu i-am propus Alinei să fie a doua mea jumătate. Desigur, reieșind din mândria și modestia ei, fata nu a acceptat imediat, însă eu insistam să fim împreună. Aveam grijă de ea, îi dăruiam flori, o invitam la cinema și întâlniri, iar în cele din urmă am devenit o pereche.
Așa și ne-am întâlnit până la sfârșitul masteratului. Ne mutasem deja într-un apartament închiriat, deși avea doar o cameră, aveam destul spațiu. Încă nu eram în stare să câștig pe un apartament mai mare. Uite așa trăiam, am început să locuim împreună, nu voiam să facem nuntă, însă părinții insistau să organizăm această sărbătoare. I-am ascultat și am invitat cei mai apropiați prieteni și rude. Am făcut cununia la o biserică iar apoi am sărbătorit întemeierea familiei noastre. După nuntă am decis să cheltuim banii ce i-am primit pe propria afacere. După cum știți deja, am finisat ambii facultatea de arhitectură, de aceea aveam talent la proiectarea clădirilor și a caselor și, în general, ne simțeam în apele noastre când era vorba de renovări. Eu și soția mea am decis să închiriem un birou și am decis să ne ocupăm de designul interior. Aveam destui bani, ne așteptam la mai multe cheltuieli. Comenzile nu au venit imediat, aproximativ o lună mai târziu a fost prima, trebuia să proiectăm casa unui patron renumit. Ne-am pus pe treabă și chiar am făcut un proiect foarte bun. Clientul a fost mulțumit.
Apoi totul a decurs foarte repede și fără probleme, afacerea era în toi, oamenii ne sunau și se înscriau cu șase luni în avans. Este bine că locuiam într-un oraș mare, populația era numeroasă, de aceea aveam multe comenzi. Eu și Alina eram fericiți că lucrurile mergeau atât de bine pentru noi. Ei bine, parcă totul era în regulă, aveam afacere, din banii câștigați împreună ne-am cumpărat propriul apartament și l-am aranjat după bunul plac, ne-am fi savurat viața în continuare, dacă nu am fi avut o problemă – nu eram în stare să avem copii. Am mers mult timp la medici, căutând răspunsuri la această întrebare, de ce nu era posibil să avem un copil. După un timp s-a dovedit că sunt infertil. Mi-a fost foarte dificil după ce am aflat această noutate. Eram chiar în depresie pentru o perioadă de timp. Iubita practic nu mă sprijinea în acel moment, dimpotrivă, de multe ori dispărea undeva. Mă ocupam de afacere aproape singur, iar Alina mea mergea la niște întâlniri despre care nu știam nimic, se ducea la cumpărături și se vedea cu prietenii. Într-o zi a venit acasă foarte târziu, iar ceea ce mi-a spus, m-a șocat – Te părăsesc – a spus soția. Am pe altcineva care mă poate face o mamă fericită.
Am simțit de parcă a căzut pământul de sub picioarele mele. Nici nu știam ce să îi răspund la asta. Așa este, nu îi pot oferi nimic, deoarece sunt infertil. Ziua următoare soția mea și-a făcut bagajele și a plecat. A cerut divorț, iar afacerea am vândut-o și am împărțit banii. A fost o surpriză să aud că îmi lasă apartamentul mie și renunță la proprietate. Am crezut că face asta deoarece a întâlnit un bărbat bogat.
Am fost din nou deprimat după divorț. Am început să servesc alcool tot mai des. Aveam să devin un alcoolic din cauza divorțului meu cu Alina, însă m-a ajutat foarte mult o vânzătoare de la magazinul nostru local. Andreea, așa era numele vânzătoarei, mă liniștea și mă implora să nu beau. Într-o zi o priveam și mă gândeam, de ce face asta și de ce o interesează problemele mele? Îmi doream să aflu mai multe despre femeia aceasta. După cum s-a dovedit, Andreea avea un fiu din prima căsnicie ce îl asigura singurică. Mi s-a făcut milă de ea, ea era frumoasă și îngrijită, nu înțelegeam cum cineva a părăsit această femeie. Am început să ne întâlnim. Ea m-a ajutat să ies din depresie, iar eu am primit ceea ce mi-am dorit toată viața, un fiu. Nu are nicio importanță că nu este al meu. Am devenit o familie unită. Andreea mi-a acceptat toate defectele și m-a îndrăgit așa cum eram. Peste 5 ani mi-am întâlnit fosta soție. Ea arăta trecută prin viață. Mergea de mâină cu un bărbat ce părea să fie un tractorist. Am înțeles că viața mea decurge mult mai bine decât viața ei. Cu toate acestea, nu eu am fost cel ce a înșelat-o și am cerut divorț, totul s-a întâmplat exact cum a fost menit să fie.
