Învățam foarte bine la universitate, am primit diploma roșie și eram convinsă că-mi voi găsi un loc de muncă. Însă după ce am absolvit, am înțeles că glumele despre studiile superioare – nu sunt glume deloc. După un an de căutări în continuu, am decis să plec în altă țară.
Nivelul meu de limbă engleză era avansat, de aceea am dat documentele și am făcut un test special pentru locul de muncă. Peste câteva săptămâni mă aștepta țara viselor mele. Angajatorul meu era fericit că a găsit un lucrător potrivit, iar eu mă bucuram de această oportunitate minunată.
La început salariul meu nu era foarte mare, însă eu oricum încercam să-mi ajut rudele și le trimiteam o parte din venituri. Cu timpul, cariera mea a crescut, desigur și transferurile către plaiul meu natal au crescut. Am fost în stare să-i plătesc toată lecuirea tatei, iar mama mea a fost în stare să iasă în sfârșit la pensie.
Cu timpul, m-a contactat sora mamei mele cu rugămintea de a o ajuta pe fiica ei cu învățătura, adică pe verișoara mea. Mai înainte ne împăcam bine, apropo, ei au fost cei ce m-au ajutat să mă mut peste hotare, de aceea eu nu eram împotrivă să îi ajut. Plăteam apartamentul în care locuia verișoara mea în timpul studiilor. Apropo, nu m-a sunat niciodată personal.
Apoi s-a început: cumpără-i telefon, laptop, trimite-i niște produse, haine. Treburile în compania mea nu mergeau prea bine, de aceea le-am spus, că nu o mai pot ajuta pe verișoara mea, trebuie să mă asigur pe mine și pe părinții mei, mai ales că aveam în plan să-mi cumpăr mașina proprie.
Nu vă imaginați ce am auzit în răspuns de la rudele mele. Am înțeles, că toate relațiile noastre se bazau pe banii mei și necesitățile lor, – cea mai obișnuită relație bazată pe egoism.
Nici nu știu cum o mai duc și dacă verișoara mea a terminat studiile, însă am rupt toate legăturile cu ei. Posibil, părinții mei ascultă acum istorii gen, ce fiică lacomă au, însă ei nu îmi povestesc nimic de genul, de aceea sunt foarte fericită.
