Într-o vară mult visată, două amice de neînțeles, Ana și Maria, și-au pus bagajele în portbagaj și au pornit spre aventură. Trenul a plecat la timp și a ajuns exact la ora opt dimineața. Dar să o luăm de la început.
Vara era în toi, iulie se apropie fără să anunțe, iar cele două fete abia așteptau să scape de rutina cotidiană. Știau prea bine cum se simte când mintea zboară deja pe plajă, iar trupul încă trăiește în birou.
„Ar merge niște porumb fiert și midii murate,” a spus Maria după ce a închis ușa după un client. Visau și la un pahar de vin bun, dar știau că băutura asta poate fi periculoasă pentru neinițiați.
„De ce să nu mergem la mare?” și-au întrebat una pe alta în pauza de prânz. Și cu situația din țară, marea Neagră era singura opțiune.
Și-așa, cele două aventuriere și-au împachetat lucrurile (cum reușește orice femeie să înghesuie atâtea lucruri într-un singur geamantan?) și au pornit spre Constanța.
Valuri liniștite se așterneau pe țărm, pescărușii strigau, iar soarele ardea blând. Adultii mestecau semințe și beau bere rece, iar copii mâncau plăcinți cu brânză.
„Stai dreaptă! Ridică bărbia! Acum privește spre mine!” îi dădea indicații Ana făcându-i poze Mariei pe plajă.
„Uite-te la asta! Pare că am gropițe pe coapse! De ce nu mi-ai spus să mă așez altfel?” s-a supărat Maria, dar Ana a râs: „Hai, nu te bosumfla! Acum îți fac o poză cu pepene și lavandă.”
După ce au terminat ședința foto, Maria a propus: „Hai să mergem în seara asta la restaurant!” Ana a fost de acord, visând deja la un pahar de șampanie.
Însă prima încercare a fost un eșec. „Acest masă e rezervată,” le-a spus chelnerița. Și când au deschis meniul, prețurile le-au tăiat răsuflarea. „240 de lei pentru un salată cu creveți? Cu banii ăștia îmi cumpăr o rochie nouă!”
A doua încercare a fost la fel de dezamăgitoare. „Hai să plecăm discret,” a șoptit Maria, iar cele două au fugit printre mese.
A treia oară, Ana și-a dat duhul: „Aduceți-ne un Petrus Pomerol 2001 și caviar de sturion!” Chelnerul a lăsat gura căscată și a chemat administratorul. În final, au plecat cu capul sus, dar cu burta goală.
„Măcar am făcut poze frumoase,” a consolat-o Ana pe Maria, în timp ce cumpărau vin și mezeluri din magazin. „Adevărata petrecere e la mare!”
Și-așa, cu paharele de plastic și punga de alune, cele două au stat pe plajă, privind spre lună. „Un popor cu femei ca noi nu poate fi învins,” a râs Ana, ridicând paharul spre valuri.
