Îmi recunosc cerceii! Cum au ajuns pe OLX?
Lucrurile au început să dispară din apartamentul Oanei. La început, a crezut că era doar o impresie. Poate le-a mutat și a uitat unde le-a pus. Acum nu le mai găsea nicăieri.
Dar apoi și-a dat seama că nu e ceva obișnuit. Surprinzător era că, în afară de prietena ei și soacra, aproape nimeni nu le vizita.
Prietena ei sigur nu lua nimic. Se cunoșteau din copilărie. Și soacra? Cum ar putea cineva să suspecteze mama soțului? Era o femeie corectă și manierată.
– Andrei, n-ai văzut cerceii mei? întrebase Oana soțul ei dimineața, când acesta se pregătea de muncă.
– Îi port eu după părerea ta? a răspuns el surprins.
– Nu, dar nu-i găsesc de câteva zile.
– Iar le-ai ascuns bine și acum sunt ca acul în carul cu fân, a mormăit bărbatul nemulțumit.
– Nu, chiar nu-i găsesc nicăieri și sunt foarte prețioși pentru mine. Mai ales că au safire.
Soțul doar și-a dat din umeri și i-a spus să fie mai atentă data viitoare.
Oana a început să se gândească cine a mai venit pe la ei în ultima vreme. Și din nou, doar prietena și soacra. În plus, mai fusese și poștașul, dar el nu intrase.
După câteva zile, a sunat prietena ei, Ioana, cu o întrebare ciudată.
– Oana, vinzi cerceii?
– În ce sens?
– Îi știi pe cei cu safire? Făcuți la comandă pentru tine.
– Îmi amintesc. Dar de ce crezi că-i vând? Întrebă Oana mirată.
– Tocmai i-am văzut pe OLX.
– Nu se poate! Poate sunt doar asemănători?
– Nu, sunt ai tăi. Îți pot trimite linkul.
– Da, te rog, spuse Oana, devenind nervoasă pentru că nu înțelegea cum e posibil.
Nu i-ar fi vândut niciodată, dar nici nu-i găsea.
– Nu se poate! Sunt chiar ei!
– Ți-am spus eu? De ce aș minți? Rosti Ioana supărată.
– Nu e asta, doar că nu înțeleg cum au ajuns acolo.
Oana și-a povestit situația prietenei sale.
– Incredibil. Există o singură variantă.
– Sugerezi că e soacra mea? Dar numele utilizatorului nu este afișat.
– E ușor de verificat.
Cele două prietene s-au decis să se întâlnească într-o cafenea, iar Ioana a sunat la numărul respectiv. Surprinzător, nu aparținea soacrei, altfel Oana l-ar fi recunoscut imediat.
– Nu e numărul ei.
– Așteaptă, vedem acum cine e, o întrerupse Ioana și formă numărul.
La telefon a răspuns o tânără. Vocea părea cunoscută, dar Oana nu a realizat imediat cine era.
– Dictați adresa. Vin în scurt timp să-i iau, zise Ioana.
Ioana era întotdeauna o fată insistentă și determinată.
– Cunoști vocea?
– Îmi pare cunoscută, dar nu știu cine e exact.
– Asta aflăm imediat.
Prietenele au chemat un taxi și au plecat la adresa indicată.
– Așteaptă, cred că știu locul. În apropiere locuiește sora soțului meu. Da, da, în blocul acesta.
Când au ajuns la etaj, Oana a recunoscut apartamentul Alexiei.
– Domnișoară, vă avertizez de la început, nu se negociază la preț, a spus Alexia deschizând ușa.
În acel moment, Oana s-a ascuns pentru a vedea cum decurg lucrurile.
– Oricum nu intenționam să negociez. Pot măcar să-i văd?
Când Alexia a scos cerceii, Oana a ieșit de după colț.
– Oana, cum de ești aici? a întrebat Alexia surprinsă și cu un tremur în voce.
– Am venit să văd cum voi și mama voastră vindeți lucrurile altora.
Alexia nu se aștepta la asta.
– Nu sunt ai tăi. De altfel, i-am primit cadou! a spus ea.
– Înntr-adevăr? Cine îți face asemenea cadouri costisitoare?
Alexia nu avea soț, doar doi copii.
– Asta nu te privește.
– Poliția va decide ce mă privește și ce nu. Totul e înregistrat, am și capturi de ecran și fotografii ale cerceilor arhivate.
Cu aceste cuvinte, Oana și Ioana au plecat, iar Alexia s-a albăstrit.
– Mamă, îți dai seama? A spus că va merge la poliție. Ce ne facem acum? a început Alexia să plângă la telefon.
Soacra și-a dat seama că trebuie să intervină.
– Ce prostie! Cine publică așa ceva direct pe OLX?
– Voiam să-i vând. Aveam nevoie de bani. De unde să știu că va veni prietena ei?
– Trebuie să gândești! Ce le spun acum?
D-na Marina era o femeie ciudată. Îi păsa doar să nu fie denunțată. Faptul că a luat lucruri străine nu o deranja.
– Chiar vrei să depui plângere împotriva surorii mele? s-a mirat Andrei când a aflat.
– Dacă trebuie, și împotriva mamei.
– Oana, încetează! E o greșeală. Nu se poate!
În acel moment, a sunat cineva la ușă. Era D-na Marina. Când a intrat, i-a dat cerceii Oanei.
– Ia-i, nu mă denunța.
– Mamă, ce înseamnă asta?
Atunci, D-na Marina a povestit că admirase cerceii de mult și considera că sunt prea scumpi pentru ea.
Cum să trăiești în lux când ai rude nevoiașe? Alexia își crește copiii singură, fără ajutorul tatălui. Așa că a decis să o ajute pe fiică-și pe cheltuiala altcuiva.
– Crezi că e normal să iei bunuri străine? Mai ales ceva atât de prețios pentru mine?
D-na Marina a strâns buzele și a spus:
– Am vrut doar să o ajut pe Alexia, dar am realizat că am greșit și am vrut să returnez.
Oana nu era atât de naivă cum au crezut. Dacă Ioana nu ar fi văzut anunțul, cerceii ar fi fost vânduți, iar soacra nu ar fi fost deloc deranjată.
– Mamă, nu m-aș fi așteptat la asta. Îmi pare rău, dar nu vreau să te mai văd aici, i-a spus Andrei și a cerut mamei să plece.
Oana și-a pus mâinile în cap și nu putea crede că rudele soțului ar fi capabile de așa ceva. Îi considerase familie. Totuși, va învăța din asta.
Andrei i-a cerut doar să nu depună plângere. Karma va reveni fiecăruia, mai devreme sau mai târziu. Oana l-a ascultat, pentru că voia să-și păstreze familia.
