De curând am fost în vizită la nora mea și am rămas șocată: o femeie necunoscută se ocupa de curățenie în casa lor! I-am spus mereu fiului meu că statutul financiar al viitoarei sale soții nu contează pentru noi, așa că a fost fericit și s-a însurat cu Maria, care nu a avut niciodată bani și a fost mereu răsfățată de viață. După nuntă, copiii s-au mutat în casa pe care le-am cumpărat-o noi și pe care, împreună cu soțul meu, am renovat-o. În continuare încercăm să-i ajutăm financiar și le ducem des mâncare. Nora mea se simte bine, a născut primul nostru nepot, așa că acum nu lucrează, iar fiul meu nu are niciun loc de muncă prea bine plătit. Imaginați-vă ce am simțit când am intrat acolo și am văzut o străină făcând curățenie. Nora mea a angajat o menajeră, dar ea nu face nimic! Cum își permite asta? Unde îi este conștiința? I-am spus femeii să plece din casa mea – până la urmă, tot casa mea rămâne! Și ea curăță pe banii mei. De unde au bani copiii mei pentru astfel de servicii? Am decis să o aștept pe noră, care era ieșită cu nepotul, ca să discutăm. Când a venit, nu am mai stat pe gânduri și i-am spus ce cred. Atunci, nora mi-a răspuns calm: – Mamă, de când sunt în concediu de maternitate am devenit bloggeriță, am un salariu bun și chiar am nevoie de o menajeră, căci îmi ocupă tot timpul munca asta! Dar ce-i aia blogger? E asta o meserie adevărată? Poți să câștigi bani din asta? Eu nu vreau să-mi umble o străină prin casă! – Dacă tot ai bani, plătește-mă pe mine să fac curățenie, că străinii n-au ce căuta aici! – i-am spus pe loc. Nora doar a mormăit și s-a dus să-l hrănească pe nepot. Am așteptat să vină și fiul meu, să-i dau ultimele știri din familie, iar el mi-a spus: – Mamă, eu știam de menajeră. Maria muncește foarte mult și vreau și eu să petrec timp cu copilul după muncă, nu văd nicio problemă. Nu pot să îi înțeleg pe tineri – cum reușesc să-și permită așa ceva? Am fugit la soțul meu, să-i spun totul, iar el mi-a zis: – Nu te băga în viața tinerilor! Sunt oameni mari, știu ce fac! Parcă n-am mai fost niciodată atât de furioasă! Dar sunt convinsă că doar eu am dreptate! Voi ce credeți?

Cu mai mulți ani în urmă, am trecut pe la nora mea, și acolo am găsit o femeie străină care făcea ordine în casă.

Întotdeauna i-am spus fiului meu, Ilie, că nu contează pentru noi ce avere are viitoarea lui soție; important e să fie fericit. Așa că și-a găsit-o pe către draga lui, Paraschiva, o fată simplă, care nu fusese obișnuită cu lipsurile, dar nici cu mofturile vieții.

După ce s-au căsătorit, copiii s-au mutat în casa pe care noi le-am cumpărat-o. Am renovat-o cu banii noștri, iar acum încercăm să-i mai sprijinim cu ce putem ba le mai ducem o sacoșă cu mâncare, ba cu bani de cheltuială. Paraschiva e bine, și-a adus pe lume primul copil, iar acum e în concediu de maternitate. Băiatul meu nu are un serviciu prea căutat, nici salariul nu-i cine știe ce, cam de 2 mii de lei moldovenești pe lună.

Vă închipuiți cum m-am simțit când am intrat la ei în casă și am văzut acea femeie necunoscută curățând prin odăi. Paraschiva angajase o femeie să-i facă curat! Ea nici măcar nu se deranja să facă nimic singură. Cum de-și permite așa ceva? Unde-i gândul ei bun?

Am scos-o pe femeia aceea din casă, că doar casa asta e tot a mea! Și se găsea să spele și să șteargă praful pentru banii noștri. De unde ar avea fiul meu și nora lui bani pentru astfel de servicii? Am hotărât să o aștept pe Paraschiva, care era cu băiatul afară. Când au venit, nu am stat pe gânduri și am adus vorba direct. I-am spus ce aveam pe inimă, iar ea mi-a răspuns senină:

Mamă, de când sunt în concediu de maternitate, m-am apucat de scris pe internet, am devenit bloggeriță. Câștig bine, nu îți face griji. Și chiar am nevoie de ajutor petrec mult timp cu treaba asta!

Și ce, asta-i meserie? Te plătește cineva ca să pui rânduri pe internet? Eu nu vreau să între în casă oamenii străini aiurea.

Dacă tot zici că ai bani, pune-mă pe mine la plată și o să fac eu curat, să nu umble străinele prin casa mea, i-am spus.

Paraschiva n-a zis nimic; s-a dus grăbită să îi dea de mâncare nepotului meu. Am zis atunci să-l aștept pe Ilie, să-i povestesc și lui, dar el, calm, mi-a spus:

Mamă, știam demult că Paraschiva a adus pe cineva să ne ajute. Ea muncește mult cu blogul, și eu după serviciu prefer să petrec timp cu copilul decât cu mopul. Nu e nimic rău în asta, crede-mă.

Eu nu-i mai înțeleg pe tinerii de azi. Cum de-și permit toate acestea? M-am dus să-i spun și lui Costache, bărbatului meu, și știi ce mi-a răspuns el?

Nu te mai băga, femeie, în viața lor! Sunt mari, își poartă singuri de grijă!

Rar m-am supărat așa tare. Totuși, sunt convinsă că nu greșesc cu nimic din ce spun sau fac! Voi ce spuneți?