Jurnalul meu, 21 mai
Azi am trăit unul dintre acele momente care par scoase din filme, dar care, spre surprinderea mea, s-a petrecut atât de banal. După ce am lăsat-o pe amanta mea, Simina, în fața unei cafenele din centru, i-am sărutat mâna, i-am urat o seară liniștită și am pornit spre casă. Pe drum, inima bătea nebunește, dar nu de frică, ci dintr-o hotărâre pe care o așteptam de mult: să termin cu această viață dublă, să-i spun Liei adevărul, până nu mă înghite iar rutina. Ajuns la bloc, am stat o clipă la intrare, căutând în minte cuvintele potrivite. Am urcat încet scările și am deschis ușa apartamentului nostru din Chișinău.
Bună, am zis fără vlagă. Lia, ești acasă?
Acasă, a răspuns ea plictisită, din bucătărie. Salut. Ce zici, să pun escalopele la prăjit?
Mi-am promis să fiu direct. Azi trebuia să rup tot! Să las bărbătește trecutul în urmă.
Lia, am nevoie să-ți spun ceva cred că trebuie să ne despărțim.
Ei nici măcar nu i s-a clintit vreun mușchi pe față. Sabia indiferenței Liei era legendă printre prieteni, iar eu o poreclisem cândva Lia cea Rece.
Adică? Nu mai vrei escalop?
Cum vrei tu, i-am răspuns. Dacă ai chef, prăjește, dacă nu, nu. Oricum, eu plec la altă femeie.
Mă așteptam la țipete, farfurii zburătoare, prăjeli înfuriate. Tot ce am văzut au fost niște umeri ridicați din obișnuință.
Mare scofală, a ridicat din sprâncene Lia. Mi-ai adus ghetele de la reparații?
Nu, am dat înapoi, jenat. Dacă vrei, mă duc chiar acum la atelier!
Eh a bombănit ea. Păi tu tot așa ai fost, Dumitraș. Trimite-l pe prost după ghete – și tot cu gândul la alte ghizduri vine acasă.
Am prins a mă supăra. Mi se părea că momentul despărțirii nu are niciun pic de dramatism! Nu-mi rămânea decât să încerc din nou, dar și mai sonor:
Lia, tu chiar nu mă asculți! Eu îți spun, trecând peste toate, că te părăsesc pentru alta, iar tu vorbești de ghete!
Da’ ce să-ți fac, își aprinde ea o țigară. Eu n-am ghetele la reparat, tu ai drumuri libere prin oraș. Și nici nu știi pe unde să apuci.
Am trăit cu Lia ani la rând, dar nici până azi n-am descifrat când glumește și când e serioasă. Inițial, asta m-a atras la ea: calmul infinit, lipsa de scandal, muțenia blândă. Femeie gospodină și cu forme numai bune. Dar iată, acum iubesc altă femeie, cu patimi, cu secrete dulci. Era, deci, momentul să trag linie.
Ascultă-mă, Lia, am spus cu gravitateîți sunt recunoscător pentru tot. Dar plec. Nu te mai iubesc.
Ei și? a zis Lia. Nu mă iubești, ciudatule! Uite, mama o iubea pe vecinul, tata pe pahar și table. Și ce? Uite ce minunăție am ajuns eu.
Cu Lia nu e ușor de discutat. Parcă fiecare frază a ei apasă greu, ca un sac de cartofi. Toată energia de scandal mi s-a dus pe apa sâmbetei.
Lioara, tu chiar ești minunată, am admis cu lehamite. Dar eu o iubesc pe alta. Cu foc, cu dor, cu păcat. Și la ea mă duc, pricepi?
Alta cine? Poate pe Natalia Stroescu? a întrebat Lia, ieșind în hol.
Am tresărit cu Stroescu am avut o poveste anul trecut, dar nici măcar nu bănuiam că Lia i-o cunoaște!
Dar tu De unde știi?… am bâlbâit. Nu, nu despre ea e vorba.
Lia a oftat și a dat ochii peste cap.
Atunci poate te duci la Svetlana Burlacu? Că tot umbli cu capul în nori.
M-am făcut mic. Fusesem și cu Burlacu cândva, dar dacă Lia știa, de ce nu zicea nimic? Dar, firea ei, nu-i ușor de scos cuvinte!
N-ai ghicit, am zâmbit forțat. Nici Burlacu, nici Stroescu. E altcineva, imposibil de comparat, femeia visurilor mele. Nu pot trăi fără ea și, orice ai spune, oricum plec!
Hmm, sigur e Maia! zice Lia sec. Eh, Dumitraș, tu ești ca o sticlă de plastic spartă. Toată lumea știa, doar tu te credeai misterios. Femeia visurilor tale Maia Iacob. În jur de 35, un copil, două avorturi Corect?
M-am prins de cap. Lovitura era perfectă! Aveam exact o relație cu Maia Iacob.
Dar cum? Cine ți-a spus? Mă urmăreai?
E simplu, Dumitraș. Eu, doctoriță cu experiență. Pe toate le-am consultat la un moment dat. Mi-e clar pe unde-ai fost, necăjitule!
Mi-am tras răsuflarea, refăcându-mi curajul.
Să zicem că ai nimerit Și dacă e Maia, tot plec la ea!
Ești un prost, Dumitraș, a oftat Lia. Dacă măcar te-ai fi interesat la mine Apropo, la Maia nu e nimic extraordinar, medic vorbesc. Și ai văzut vreodată istoricul ei medical?
N-nu am recunoscut.
Păi să vezi! În primul rând, hai la duș acum. Iar mâine vorbesc cu domnul doctor Rotaru de la dispensar să te primească fără programare, zise Lia. După aia mai discutăm. Se face de rușine până și nevasta unui ginecolog: nici o nevastă, nici o amantă sănătoasă nu găsești!
Și eu ce să fac? am întrebat capitulat.
Eu mă duc să prăjesc escalopele, zise Lia. Tu spală-te și fă ce vrei; iar dacă vrei într-adevăr vreo femeie perfectă, sănătoasă spune-mi, cunosc destule, îți pot recomanda…
