El credea că sunt săraci, până a aflat cine este ea cu adevărat!
Niciodată să nu judeci o carte după copertă. Povestea aceasta demonstrează perfect acest lucru.
Interiorul unui boutique exclusivist de ceasuri elvețiene din centrul Chișinăului. Managerul, îmbrăcat la patru ace, cu brațele încrucișate, privește cu dispreț o pereche tânără. Pe ei: hanorace largi și adidași obișnuiți.
Managerul face un gest apăsat spre ușă:
Aici nu e muzeu turistic. Ieșiți, până nu chem paza să vă scoată.
Băiatul era gata să reacționeze nervos din cauza umilinței, însă fata îi pune blând mâna pe umăr, liniștindu-l. Îl privește pe manager direct în ochi, fără să clipească.
Managerul chicotește ironic:
Nu contează ce sperați voi. Oamenilor ca voi nu le e locul aici.
Cu o mână se întinde spre butonul roșu de sub tejghea. Tânăra oftează, scoate din buzunar un card transparent, de cristal, pe care îl așază pe vitrină. Din difuzoare răsună un clinchet vesel, imposibil de ignorat.
Managerul amuțește. Imediat, telefonul său de serviciu de pe tejghea începe să vibreze frenetic. Pe ecran: DIRECTOR GENERAL NUMĂR PERSONAL. Privirea lui trece grăbită de la telefon la fată, iar fața pălește de tot.
Fata se apropie puțin și zâmbește rece:
Haideți, răspundeți. Povestiți-i de ce refuzați să serviți noua proprietară a acestei francize.
Mâna managerului tremură când ridică receptorul. Chipul i-e plin de groază.
Cu glas stins, spune: Alo?… Da, domnule director… Eu… nu am știut…. Se aude o voce rece: Ești concediat, fără drept de revenire în rețeaua noastră. Lasă cheile pe tejghea.
Tânăra se întoarce către iubitul ei, care rămâne ca trăsnit:
Iartă-mă, Dacian, voiam să-ți spun după cină, dar uite că surpriza a venit mai devreme. Hai să-ți alegi un cadou?
Trece pe lângă managerul încremenit, fără să-i arunce vreo privire. Acesta își scoate ecusonul de aur, realizând că drumul lui în lumea luxului s-a sfârșit.
**Morala:** Respectul nu se măsoară în prețul hainelor pe care le porți. Uneori, însă, dreptatea vine exact atunci când te aștepți cel mai puțin.
