Eu cumpăr carne proaspătă de curcan pentru mine și fac chiftele la abur, iar el primește carne de porc aproape expirată.
Am cincizeci și șapte de ani. Sunt căsătorită de mai bine de treizeci de ani și, în tot acest timp, am spălat rufe pentru soțul meu, i-am gătit și m-am ocupat de confortul familiei. Avem doi copii, pe care i-am crescut și i-am educat singură. De când mă știu, am alergat ca o furnică, mereu pe fugă. Am muncit pe mai multe fronturi și am acceptat orice slujbă, doar să nu le lipsească copiilor mei nimic și să fie îmbrăcați la fel de bine ca ceilalți.
Pe toată durata căsniciei noastre, soțul meu nu a tras cu adevărat la jug, iar acum, după ce a ajuns la pensie, stă toată ziua acasă și nu mai ridică niciun deget. Eu încă merg la serviciu, îi ajut pe copiii noștri cu nepoții, și tot eu fac toate treburile casei.
L-am rugat de nenumărate ori să își găsească și el ceva de lucru, măcar paznic la vreo firmă, dar mereu îmi răspunde că ne descurcăm și fără salariul lui de la un job de jumătate de normă. Nici când vine vorba de mâncare nu e ușor de mulțumit! Abia găsesc timp să gătesc. Uneori vin de la muncă și el a mâncat tot ce era bun, iar mie îmi lasă doar ciorbă.
Odată am discutat cu o prietenă despre această problemă și mi-a spus să gătesc separat: lui din produse ieftine, iar mie din ingrediente de calitate. Am ajuns acasă și i-am spus soțului că doctorul mi-a recomandat regim și că nu are voie să pună mâna pe mâncarea mea.
Acum îmi ascund mâncarea și când el merge la garaj, mănânc dulciuri. Cârnații și cașcavalul îi pun în frigiderul unde țin borcanele cu murături, tocmai să nu îi găsească, și acolo îmi țin toate proviziile. Din fericire avem două frigidere: unul cu mâncare la vedere, unul de rezervă.
Știți și voi cum sunt bărbații nu văd nimic în fața ochilor. Pentru mine cumpăr carne de curcan de calitate și fac chiftele la abur, iar pentru el, la porc ieftin, aproape expirat, adaug condimente și nu-l deranjează. Pentru el iau paste ieftine cu doi lei, iar pentru mine aleg făină de grâu dur.
Nu cred că fac ceva greșit. Dacă îi trebuie hrană ca lumea, atunci să meargă și el la lucru. Eu consider că la vârsta asta e o nebunie să divorțezi aproape toată viața a trecut, avem casă împreună, de ce să-l vindem acum și să împărțim banii în două?
