Mă numesc Tatiana Popescu și locuiesc în Suceava, unde județul cu același nume își ascunde străzile liniştite de-a lungul râului Siret. Dis-de-dimineață m-am trezit din nou înainte de alarmă ca să dau cu mătura prin casă, în timp ce fiul meu, Andrei, încă dormea. Are 35 de ani și trăiește sub același acoperiș cu mine de o eternitate. În bucătărie — un munte de vase murdare, în sufragerie — vechiturile lui împrăștiate ca niște amintiri că a rămas blocat aici pentru totdeauna. De parcă cineva a pus viața pe pauză și a uitat să oprească televizorul. Vreau să-i spun: „E timpul să-ți trăiești viața”, dar de fiecare dată cuvintele îmi îngheță în gât, iar inima mi se strânge de teamă.
Când Andrei era mic, l-am crescut singură. Soțul m-a părăsit, lăsându-mă să joc rolul de mamă, tată și întreținător. Mă îngrijoram pentru fiecare zgârietură de la joacă, pentru fiecare notă proastă la școală. Făceam totul ca el să se simtă protejat în casa noastră. Anii au trecut, iar protecția asta i-a devenit cușcă. A crescut fizic, dar sufletește a rămas copilul care se ascunde sub aripa mea. Nici nu am observat cum l-am transformat într-un băiat etern, care așteaptă ca mama să-i rezolve toate problemele.
Odată, o prietenă m-a rugat să o ajut să care niște mobilă veche. L-am chemat pe Andrei: „Fiule, dă-ne o mână de ajutor!” El însă a dat din umeri: „Mamă, am treabă, poate altă dată?” — și s-a afundat în calculator, pierdut în jocurile lui nesfârșite. Clipa aceasta a fost o ogladă a vieții noastre: eu sunt pregătită să fac orice pentru el, iar el trăiește în iluzia că mama va rezolva mereu. Prietenii îmi spun cu un glas: „Tania, e casa ta, regulile tale! Să-l dai afară — asta e singura soluție, altfel nu va începe niciodată să lucreze și să gândească cu capul lui.” Vorbele lor ard ca adevărul, dar când îmi imaginez cum închid ușa în urma lui, totul îngheață în mine. El e același băiețel care venea alergând cu genunchii zgâriați, plângea când îl tachinau la școală, mă aștepta de la serviciu ca să cinăm împreună.
Am început să devin o bătrână cârcotașă. În fiecare dimineață bombăn
