Jurnal personal 12 august
Eram în vacanță cu soțul meu când m-a sunat mama. Vorbea printre lacrimi, într-o stare de agitație pe care nu o mai văzusem la ea niciodată. De-abia reușea să respire, iar eu am simțit în vocea ei o disperare cutremurătoare. Am închis și imediat l-am sunat pe fratele meu, Ion. Însă răspunsul lui a fost tăios, aproape rece. Mi-a sugerat să o întreb pe mama, că, oricum, știe ea prea bine de ce plânge; mai mult, a comentat că a primit ceea ce merita.
Sufletul meu era sfâșiat de griji, așa că, fără ezitare, eu și soțul meu am decis să ne întrerupem vacanța. Biletele au costat o mică avere aproape 2700 de lei moldovenești dar nu mai conta nimic altceva.
Când am ajuns acasă, am găsit-o pe mama exact așa cum o simțisem la telefon: distrusă de supărare, epuizată de plâns. I-am dat pastilele ei preferate de valeriană și, după câteva minute, a reușit să se liniștească suficient cât să înceapă să povestească. A spus că, în ziua aceea, când s-a întors de la serviciu, a găsit-o pe cumnata mea, Vasilica, plină de vânătăi. Știa că era însărcinată, iar asta a făcut-o să intre în panică. A sărit să o țină în brațe, s-o întrebe ce s-a întâmplat. Dar, chiar atunci, a apărut Ion, fratele meu, iar Vasilica s-a ridicat și a început să țipe, acuzând-o pe mama că a lovit-o și s-a purtat urât cu ea.
Mama a rămas încremenită, incapabilă să priceapă ce se petrece. Ion și-a crezut soția fără să stea pe gânduri și, orbit de furie, a scos-o pe mama afară din casă. Apoi a dus-o pe Vasilica la spital, unde, din păcate, a pierdut sarcina. Nu a vrut să audă niciun cuvânt de explicație, a refuzat să vorbească cu noi și a început să poarte pică mamei mele. Eu, însă, simțeam în adâncul sufletului că ceva nu se leagă și am ținut partea mamei.
Într-un final, adevărul a ieșit la lumină dintr-o sursă la care nu m-aș fi gândit: Maria, prietena apropiată a Vasilicăi. M-a căutat să-mi spună cum au stat de fapt lucrurile totul fusese un plan pus la cale de Vasilica, ca să-l determine pe Ion s-o alunge pe mama din casă. De fapt, ea a făcut tot posibilul să piardă sarcina, iar restul a transformat în victimizare.
Când a aflat adevărul, Ion a fost înfuriat peste măsură și a dat-o pe Vasilica afară din casă. Apoi, cu sufletul împovărat, a venit la mama și și-a cerut iertare din tot sufletul. Inima unei mame e mereu capabilă de iertare oricât de greu i-ar fi, mama l-a primit înapoi cu toată dragostea, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat.
Scriu aceste rânduri și mă simt copleșită de recunoștință pentru puterea și blândețea mamei mele. Familia, la noi, suportă multe și, chiar dacă viața ne pune la încercare, înțelegem mereu că dragostea e ceea ce contează cu adevărat.
Press «Like» and get the best posts on Facebook ↓
