Mirela așa și era să rămână neîngrijită, dacă nu era soțul ei

Soția mea avea douăzeci și trei de ani când ne-am cunoscut. Ea pur și simplu m-a fascinat pe loc. Peste patru ani am cerut-o în căsătorie pe Mirela.

Viața noastră comună era una frumoasă. Totul era perfect. Eram ca două suflete pereche. Întâi s-a născut Daniel, apoi, peste un an, s-a născut o fiică la fel de frumoasă, Iulia, iar apoi s-a născut și al treilea copil, Andrei. Creștem copiii așa cum se cuvine. Buneii se bucură foarte mult când plecăm la ei în vizită. Uneori îi lăsăm la ei peste noapte.

Numai că, cu fiecare an, am început să observ că Mirela mea a încetat să-și mai acorde măcar puțină atenție. Și ea lucrează din greu la fel ca mine, câștigă bani pentru familie, dar a încetat să se mai gândească și la ea. Eu îi spun:

-Iubito, poate îți iei câteva zile libere? Să te mai odihnești de la atâta rutină?

-Ce-i cu tine, Tudor. Sunt sănătoasă. Ce fel de zile libere?

-Arăți ca o bolnavă, sincer să fiu. Nu te supăra, dar nu ți-ar strica să te mai ocupi de tine.

-Serios? Totul e atât de grav? – ea s-a apropiat de oglindă și a tăcut pentru un minut.

-Vezi? E timpul nu doar să te odihnești, ci și să-ți mai cumperi câte ceva.

-Da, sunt de acord. Umblu în cămașă de casă deja de trei ani, sau mai mult.

-Am rezolvat! Mâine îi spui șefului despre mini-concediul tău. O să te ajut cu toate acestea.

-Da…

-În privința banilor nu îți fă griji, sunt de ajuns. O să plătesc eu totul.

Nu mi-a trebuit să o conving mult, că deja a doua zi am fost la părinții mei, am lăsat copiii și ne-am dus pe la magazine.

De-ați fi văzut bucuria de pe fața soției. Și-a ales cu o dorință mare îmbrăcăminte nouă, încălțăminte și cosmetică. Am mai fost și la frizerie.

Tudor, mulțumesc mult! Fără tine cred că așa și era să rămân neîngrijită.

-Te iubesc oricum, dar măcar mici actualizări ale imaginii tale sunt necesare.

Оцініть статтю
Mirela așa și era să rămână neîngrijită, dacă nu era soțul ei