Cățeaua mea habar nu are de lucruri de bază Ce ar trebui să fac?
Acum câțiva ani, soacra mea s-a stins, iar după ce am dus-o pe ultimul drum, mi-am jurat în sinea mea că voi respecta un principiu: fie vorbim frumos despre cei plecați, fie nu spunem nimic.
Și mi-am mai promis ceva orice noră ar veni pe la noi, nu vreau să ajung ca fosta mea soacră.
Dar una e să-ți propui, alta să te confrunți cu realitatea.
Singurul meu băiat, Andrei, a împlinit 25 de ani și la începutul verii mi-a adus-o acasă pe Alina, iubita lui.
Mi-am păstrat promisiunea de a nu mă amesteca în relația lor și am primit-o pe fată cu inima deschisă, dar cu o reținere firească.
Mi-am spus că nu o să o judec, nu o să-i caut defecte, nu o să-i predau lecții toate astea le-am trăit pe pielea mea și știu unde duc: la neînțelegeri și resentimente.
Nu vreau să-mi pierd nici băiatul, nici relația cu nora. Sincer, îmi face plăcere să le pregătesc cafeaua dimineața, știu deja cine preferă ce la mic dejun, iar în weekend îi răsfăț cu câte ceva bun doar atunci am răgaz pentru gesturi drăguțe.
În timpul săptămânii, încerc să-i las singuri eu cu soțul meu mergem uneori la pescuit pe Prut, alteori pe la vreo prietenă sau la mama să mai punem niște compot sau zacuscă, iar ei rămân să-și vadă de ale lor.
Dar zilele trecute s-a întâmplat ceva ce m-a pus pe gânduri. Seara, Alina mi-a arătat o bluză nouă pe care și-a cumpărat-o dintr-un magazin de pe Ștefan cel Mare, în drum spre casă de la serviciu.
Nu era scumpă, ba încă a prins-o la reducere, doar că îi lipsea un nasture.
A probat-o, se potrivea de minune, era chiar drăguță. A doua zi, vineri, urma să mergem împreună la rude la Hâncești și am întrebat-o dacă vrea să se îmbrace cu bluza nouă. Mi-a spus că nu poate, pentru că nu știe să coasă acel nasture.
A, Doamne! am scăpat-o, fără să vreau. M-a uimit cum o fată de 22 de ani nu are acasă un ac, un fir de ață și nu știe nici măcar să pună un nasture la o bluză.
Și mă întreb acum: mâine, draga mea, cum te vei descurca? Cum vei ține casa, cum vei avea grijă de familie și cum te vei descurca cu lucrurile simple care țin de gospodărie?
Încă nu știu ce să fac: să-i cos eu nasturele, fără să mai stau pe gânduri? Să-i arăt pas cu pas cum se face, ca să învețe și ea? Sau s-o las așa dacă vrea să poarte bluza, să o repare, dacă nu, să stea cu ea în dulap.
Un singur lucru mi-e clar: nu vreau să ajung o soacră rea. Am văzut ce înseamnă și nu e bine deloc.
