Simona era hotărâtă să nu-și arate niciun sentiment, mai ales în fața soțului ei, care se aștepta ca ea să fie mereu rece și distantă. Își dorea pace și liniște în suflet, dar nu știa ce o așteaptă. Multe familii din Chișinău ajung la divorț atunci când dragostea se stinge, iar viața visată, ca în poveștile din revistele lucioase, devine de neatins.
Când despărțirea a devenit inevitabilă, Simona și-a căutat de lucru și a găsit un post la o fabrică care cerea să lucreze ture de noapte. Provocarea cea mare era însă băiețelul ei, Vlad, care avea nevoie de atenție și grijă continuă. Îl ducea la grădinița din sectorul Botanica, dar aceasta se închidea la ora șapte seara și nu avea cu cine să-l lase în timpul nopții.
Obligată de circumstanțe, Simona i-a cerut fostului soț, Marius, să aibă grijă de Vlad după ora șapte, cât timp ea era la muncă. Marius a refuzat însă rece, ca și cum nu ar fi avut nicio obligație, și a întrebat de ce ar trebui el să se ocupe de copil în locul ei. Pentru câteva clipe, ea a fost dezamăgită și derutată, dar și-a revenit repede și i-a spus ferm că amândoi sunt părinți și au aceeași responsabilitatesă-și crească fiul împreună. A adăugat clar că el trebuie să plătească pensia alimentară în lei moldovenești, dar nu o va mai sacrifica pe ea și timpul ei. Pentru ea, Vlad era întotdeauna pe primul loc.
Trecând prin această perioadă dureroasă, Simona s-a zbătut să găsească echilibrul între serviciu și rolul de mamă. Drumul a fost presărat cu căderi, stări de panică și trudă fizică din ce în ce mai apăsătoare. Când și-a dat seama că nu poate continua singură, a cerut ajutor la spitalul municipal din Chișinău. Răspunsurile medicului, care îi sugera că Marius s-a distanțat pentru că vrea să-și întemeieze o nouă familie cu noua soție, au durut-o nespus. Pentru Marius, propriul copil ajunsese o piedică în calea noii sale vieți, iar sprijinul pe care îl oferea era aproape inexistent.
În final, Simona a rămas prinsă într-o mică luptă cu un fost soț egoist, care doar pe el se știa a-l pune pe primul plan, chiar și înaintea propriului fiu. Căsnicia lor rămânea o enigmă pentru ea, dar de fiecare dată când se gândea la băiatul ei, găsea forța să meargă mai departe. Oricât de greu i-a fost, Simona nu a permis niciodată ca răceala și indiferența fostului soț să-i dicteze viața. A învățat să se ridice după fiecare încercare, hotărâtă să-i ofere lui Vlad toată dragostea și grija pe care le merita, construind în același timp o viață nouă pentru amândoi.
Din experiențele sale, Simona a învățat că uneori, chiar dacă nu primești sprijinul la care speri, puterea de a merge înainte se naște din iubirea pe care o dăruiești. Drumul nu e mereu drept, dar curajul și răbdarea pot transforma și cele mai grele piedici în pași spre un viitor mai bun.
