Scrisoare de la soție
Dragă, vii să mă iei de la serviciu? Ileana l-a sunat pe soțul ei cu speranța că, după o zi grea la restaurant, nu va fi nevoită să meargă alte patruzeci de minute înghesuită în microbuz.
N-am timp, i-a răspuns sec Paul. Se auzea clar televizorul pe fundal, deci Paul era acasă.
Ileanei i s-a strâns inima. Era la un pas să izbucnească în plâns. Căsnicia lor scârțâia din toate încheieturile, deși cu numai jumătate de an în urmă Paul o purta pe palme și o inunda cu gesturi tandre. Ce s-a schimbat oare atât de repede? Ileana nu găsea răspuns.
Își păstra silueta mergând la sală de două ori pe săptămână. Gătea ca la carte nu degeaba lucra la unul dintre cele mai cunoscute restaurante din Chișinău. Nu l-a rugat niciodată de bani, nu i-a făcut scene, ba chiar era gata să-i îndeplinească orice poftă.
Prea mult îl răsfeți! clătina mama capul când Ileana i se plângea. N-ar trebui să-i faci mereu pe plac unui bărbat.
Dar eu îl iubesc zâmbea neputincioasă Ileana. Și el mă iubește… așa credeam.
**********************************
Cred că m-a uitat de tot, își mușca buza Ileana, trecând cu ochii prin istoricul de pe calculator. S-a dumirit repede că Paul își petrecea tot timpul liber pe site-uri de întâlniri, vorbind de zor cu alte femei. Chiar nu putea să stea de vorbă cu mine? Aș fi înțeles și l-aș fi lăsat în pace. De ce să chinui pe cineva trăind cu o femeie pe care nu o mai iubești?
Așa că divorț. Era puternică, va trece și peste asta. Însă nu avea să-l lase să plece fără o mică pedeapsă. O răzbunare dulce merita…
În aceeași seară, Ileana s-a înscris pe același site de matrimoniale găsind rapid profilul lui Paul. A ales o poză din internet, a ajustat-o puțin și era convinsă că Paul va mușca nada. Și chiar așa s-a întâmplat.
Au început o conversație spumoasă. Paul scria că nu este căsătorit, că vrea o relație serioasă și copii, se lăuda peste poate cu firea lui minunată, lucru care îi stârnea Ilenei râsul până la lacrimi. Ea știa totuși cât de greu era, de fapt, de conviețuit cu el.
Hai să ne întâlnim, i-a scris Ileana, cu sufletul la gură.
Cu cea mai mare plăcere, a venit răspunsul imediat. Dar acum stă la mine sora, se pregătește de admitere. Poate ieșim undeva, iar apoi continuăm la hotel.
Să-nțeleg, a scăpat un chicot Ileana. De ce crezi că orice femeie ar fi dispusă la hotel din prima seară? Dar, mă ajută planul.
Poate vii tu direct la mine acasă? Am un mic bungalow lângă Chișinău, stau singură. Nu ne va deranja nimeni, a tastat, întrebându-se dacă va accepta sau nu.
Idee excelentă! Paul era vizibil încântat, probabil bucuros că nu va cheltui bani în plus. Scrie adresa și ora, vin pe loc de dragul tău!
Strada Trandafirilor nr. 17, la zece seara. E bine?
Perfect! Mă aștepți, da?
Pe la nouă, Paul s-a prefăcut că a primit un apel urgent de la serviciu. Nu-și mai găsea cheile de la mașină, așa că a întrebat-o pe Ileana dacă nu le văzuse.
Le-ai lăsat pe noptieră, l-a asigurat Ileana, privind drept în ochii lui, ținând, de fapt, cheile bine strânse în buzunarul hainei. Poate ți le-a tras motanul sub pat?
E în regulă, chem un taxi. Nu mă aștepta, du-te la culcare.
Ileana nu avea de gând să-l aștepte. La ce bun? A folosit timpul să-și strângă lucrurile. Noroc de apartamentul moștenit de la bunica. Singurul lucru lăsat în urmă era cererea de divorț, pusă la vedere, pe masa din sufragerie.
Paul s-a întors abia dimineață, plin de nervi. Drumul a durat mai bine de o oră, și nici urmă de “Angela” de pe site la adresa dată.
Casa era reală, dar la ușă i-a deschis o femeie de trei ori mai mare decât el. Avea doar un halat subțire pe ea, iar Paul ar fi dat toate leii din portofel doar să poată șterge imaginea aceea din minte.
Si, de fapt, a scăpat cu greu de acea femeie obraznică! A chemat din nou taxiul, numai să plece cât mai repede. A așteptat mașina tremurând în sacou, iar șoferul era și el de tot râsul, că l-a dus mai întâi într-un cartier necunoscut A fost o noapte “de pomina”.
Abia intrat în casă, a văzut pe masă cererea de divorț și a înțeles cine era în spatele întregii farse. Lângă ea, cu ruj roșu, scria pe o bucată de hârtie:
Aceasta a fost răzbunarea dulce…






