Prietenii spuneau mereu că bărbatul a avut parte de ghinion nu doar cu soția lui, ci și cu socrii.
Tânăra venise dintr-o familie avu-tă din Chișinău și nu se dădea înapoi de la nimic. Părinții au sprijinit-o la studii a absolvit Universitatea din Iași și a primit mereu tot ce și-a dorit. După terminarea facultății, s-a angajat, dar tot salariul îl cheltuia cu grijă doar pentru ea însăși și ceea ce-i plăcea, punând banii deoparte într-un cont doar al ei. Tatăl ei era extrem de mândru de acest lucru și numea această atitudine sprit de gospodărie, dar nu pierdea nicio ocazie să-i reproșeze ginerelui că nu aduce destui bani acasă.
Tu trebuie să fii pilonul, să-i oferi fiicei mele siguranță ca ea să fie sprijinul tău de nădejde! Ce te faci dacă se îmbolnăvește? Poți să strângi suficienți lei moldovenești ca s-o duci măcar până la Nisipurile de Aur sau la Praga în vacanță?
Chestiuni legate de bani nu le-au dat niciodată bătăi de cap celor doi tineri; se mulțumeau să aibă cheltuieli la comun și nu-și făceau griji. Însă socrul nu rata nicio întâlnire fără să-l înțepe pe ginere în fața tuturor. Ajunsese chiar să-i fie teamă bărbatului de fiecare dată când trebuia să le calce pragul, încercând să găsească scuze ca să nu meargă. Așa că nici la ziua socrului nu ar fi vrut să ajungă, dar soția l-a prins la propriu de braț, l-a așezat lângă masa întinsă de oaspeți și l-a obligat să zâmbească tuturor invitaților.
Dar cu ce se ocupă ginerele dumneavoastră? a întrebat, pe neașteptate, o doamnă în vârstă.
Ei, ce să fie, e și el un angajat obișnuit la birou, a răspuns socrul cu o grimasă strânge câțiva lei, dar fiica mea e cea care ține toată casa!
Bărbatul nu a mai rezistat să fie ținta ironiei. Simțea nu doar că nu e apreciat, ci și că e descurajat cu fiecare ocazie.
În primul rând, nu sunt un angajat de rând, sunt coordonatorul unei echipe de planificare, iar salariul meu nu e chiar atât de mic. Și, da, noi plătim împreună toate cheltuielile! Nu pot să ajung director peste noapte ca să-i cumpăr soției apartamente în București și mașini luxoase, dar dacă ați vrut ce-i mai bun pentru fata dumneavoastră, de ce nu ne-ați ajutat măcar cu avansul să ne luăm o casă?
La auzul acestor cuvinte, socrul a mormăit amuzat. Se vedea că-i face plăcere să-l provoace și să vadă cum reacționează.
După ce s-a stins petrecerea, s-au suflat lumânările și s-a băut ceaiul cu plăcinte calde, bărbatul a ieșit afară la o țigară. Socrul s-a apropiat de el.
Nu-i rău deloc, a spus acesta zâmbind cu subînțeles, se vede că ai crescut. Nu ești lipsit de minte, știi să te aperi. În viață, e bine să-ți cunoști locul și să nu rabzi la nesfârșit. Dacă nu te impui, rămâi mereu mic în ochii altora.
Bărbatul a realizat că de fapt socrul îl ispitea doar ca să vadă dacă știe să se poziționeze și să-și apere demnitatea, nu doar valoarea banilor conta, ci și tăria de caracter. Din acea zi, și-a dat seama că uneori, în familie ca și în viață, contează să-ți spui punctul de vedere și să nu accepți nedreptatea, pentru că respectul nu se câștigă din umilință, ci din curaj și cinste.
