Se spune că, demult, în pădurile de la poalele Carpaților, o veveriță pe nume Dorina a găsit o prichindeală orfană, fără mamă și tată. După trei zile de cercetări și de convins că micuța nu avea nicio familie, Dorina a început să aibă grijă de ea, hrănind-o și introducându‑o în mijlocul propriei haite, ca și cum ar fi fost una dintre puii ei.
Femeia veveriță era cunoscută pentru felul în care săruta și mângâia soțul său, Vasile, când acesta se întorcea din căutarea hranei, alinându‑i oboseala adusă pentru ea și pentru micuții lor. Vasile, la rândul său, își arăta dragostea prin cele mai frumoase crenguțe de trandafiri și cele mai mari nuci de macadamia și migdale pe care le găsea în pădure.
Împreună, Dorina și Vasile formau o familie desăvârșită, căci de la faptele lor depindea viitorul lumii: jumătate din semințele pe care le strângeau se transformau în tufișuri și copaci noi, răspândind verdeața în inima pădurii. Ar fi fost minunat ca oamenii să învețe înțelepciunea acestor animale.
Câteva fapte interesante despre veverițe și „înțelepciunea lor de familie”:
– Veverițele protejează orfanul. Cercetătorii au observat de nenumărate ori că femelele pot adopta pui orfani, crescându‑i ca pe propriii lor. E o trăsătură rară în regnul animal.
– Făcătorii de păduri. Aproximativ jumătate din nucile și semințele pe care le ascund nu le mai găsesc niciodată. Astfel, ele devin răsaduri pentru noi copaci și tufișuri – veverițele „plantează” literalmente păduri.
– Inteligență deosebită. Veverițele pot memora până la câteva mii de locuri unde și-au ascuns provizii, folosind memoria spațială și reperele naturale.
– Comunicare prin daruri. Masculii aduc adesea femelelor cele mai mari nuci și cele mai zemoase fructe – un fel de „cadou de iubire”.
– Grijă socială. Veverițele au obiceiul de a „saluta” unul pe altul: se adulmecă, se ating blând cu botușorul și se ling blana, arătând afecțiune și încredere.
– Rol în echilibrul naturii. Fără veverițe, ecosistemele forestiere nu ar mai fi atât de variate. Ele răspândesc semințele a zeci de specii de copaci, menținând armonia naturii.
Înțelepciunea pe care oamenii o pot prelua este simplă: grijă pentru cei slabi, generozitate în daruri și capacitatea de a gândi pe termen lung – toate acestea clădesc familii mai puternice și o societate mai solidă.
