—Dacă-l vrei, ia-l de la mine, nu-mi pare rău. Nu suport să-l văd. Dar dă-mi bani în schimb,— spuse Viorica.
Casiana avea o față alungită, cu ochii căprui, ușor ieșiți din orbite, dinți mari și o bărbie puternică. Dar părul… părul îi era groșor, negru, bucle naturale, bogate. Dacă și-l prindea la spate, arăta superb, dar atunci defe—De ce Dumnezeu a dat atâta frumusețe unei urâțeni?— oftau fetele invidioase din clasă, iar Casiana ar fi schimbat oricând părul ei mândru pe orice fire subțiri și spălăcite, numai să aibă chipul mai măgulitor, cât de puțin.
