Zilele trecute am trecut rapid pe la mătușa mea, ca să-i las niște acte importante. De obicei, ne vedem doar la sărbători, dar acum era o urgență. Mătușa mea nu duce o viață prea bună, însă nu din cauza banilor. Nu mă consider zgârcită, dar cred cu tărie că ordinea și curățenia sunt esențiale. Se poate trăi modest, dar cred că este important să ții casa îngrijită.
Pe pereți avea tot felul de bibelouri care strângeau praf. Vesela de porțelan, borcane goale și tot felul de suveniruri stăteau grămadă, înghesuite pe rafturi. În baie era litiera pisicii curățată de-abia o dată pe săptămână. Gunoaiele erau aruncate aiurea, chiar pe lângă picioare. În apartament plutea un miros greu de canalizare și mâncare stricată.
Mătușa, Ileana, m-a întrebat dacă nu vreau ceva de mâncare și a început să pună masa. În timp ce așeza farfuriile, am observat că erau murdare, cu urme de grăsime. Când s-a întors la aragaz să pună mâncare în farfurii, eu am scos repede din geantă niște șervețele dezinfectante și am început să șterg tacâmurile.
A observat imediat ce fac. Când am început să mă uit cu atenție la ce aveam în față și am mestecat greu din mâncare, mătușa m-a întrebat:
Nu ți-e foame, sau nu-ți place ce am gătit?
Ce puteam să spun? Voi ați trecut vreodată printr-o situație asemănătoare? Viața mi-a arătat încă o dată că, de multe ori, bunătatea și respectul față de ceilalți ne pun răbdarea și înțelegerea la încercare. Oricât de greu ar fi, e important să încercăm să-i înțelegem pe cei dragi și să păstrăm mereu un strop de respect pentru casa și obiceiurile lor.
