8 iunie 2023
Uneori mă uit în urmă și mă întreb când anume s-a întâmplat să-l pierdem, încet-încet, pe fiul nostru, Ilie. De când s-a căsătorit, parcă nu mai are loc și timp pentru noi totul gravitează în jurul socrului lui. Numai ea are mereu nevoie urgentă de ajutor. Nici nu-mi pot imagina cum a reușit să trăiască până când fiica ei s-a măritat cu băiatul nostru.
Ilie și Felicia sunt căsătoriți de peste doi ani. După nuntă, s-au mutat separat, într-un apartament pe care noi l-am cumpărat pentru Ilie, când începuse facultatea. Mereu a știut că poate conta pe noi, l-am susținut cu tot ce am putut. Încă înainte de nuntă, el locuia singur, apartamentul fiind foarte aproape de locul lui de muncă.
Nu pot spune că Felicia mi-a displăcut din prima, dar mi s-a părut mereu că nu e pregătită de viața de familie, deși nu era cu mult mai tânără decât Ilie doar doi ani diferență. Felicia se comporta uneori ca un copil răsfățat, făcea toane din orice. Ilie era sufletist și bun ca pâinea caldă și mă tot întrebam cum va trece el, cu firea lui blajină, peste toate mofturile acestei fete.
După ce am petrecut ceva timp alături de familiei ei, am înțeles mai repede cu cine avem de-a face. Soacra fiului meu, Valentina, deși avea cam aceeași vârstă cu mine, se comporta copilărește. Poate că ai întâlnit genul acesta de oameni copilăroși chiar și la bătrânețe. Ăștia nu se pot descurca singuri deloc. La momentul nunții, Valentina deja divorțase de șase ori.
Nu am avut niciodată ce discuta cu ea trăia într-o lume a ei, dar, ce-i drept, nu se amesteca în treburile noastre. Relația noastră se limita doar la felicitări formale și atât.
Primele semne că ceva nu e în regulă au apărut chiar înainte de nuntă, când Felicia trăgea mereu de Ilie să meargă pe la mama ei: ba curgea robinetul, ba trebuia schimbată o priză, ba o cădea un raft în bucătărie. Am trecut cu vederea, mi-am zis că, dacă n-au un bărbat pe aproape prin casă, e normal să mai ceară ajutor.
Numai că, pe măsură ce timpul trecea, tot mai multe urgențe apăreau în casa Valentinei. Ilie începu să lase totul baltă la noi, că trebuie să meargă cu Felicia la mama ei. Apoi toate sărbătorile ajunseră să le petreacă acolo. Iar la noi în casă eram doar eu, tata și soacra mea.
Puteam trece cu vederea că nu vine la sărbători, dar mai greu era faptul că nici când aveam cu adevărat nevoie de ajutor nu venea.
De exemplu, zilele trecute ne-am cumpărat frigider nou și l-am rugat să ne ajute să-l urcăm. La început a zis da, dar apoi a dat telefon să spună că nu mai poate, pentru că merge cu soția la soacră-sa îi curge mașina de spălat.
Soțul meu, Vasile, l-a sunat totuși, la insistențele mele, iar din telefon am auzit-o și pe Felicia: Dar părinții tăi nu pot să cheme o firmă de mutări? Ilie a venit până la urmă, dar era supărat foc.
Tată, nu puteai să chemi pe cineva să care asta? Acum trebuie să o târâi eu!
Atunci mi-am pierdut răbdarea. De ce, mă întrebam, nu a chemat și Valentina un meșter? Trăiește ea într-o altă lume unde nu există instalatori? Ilie zicea că femeia are nevoie de ajutor, că nu te mai poți baza pe nimeni, toți vor doar bani și nu repară nimic.
Atunci Vasile n-a mai rezistat și, pe tonul lui de glumă amară, a zis că poate Valentina nu se pricepe la electrocasnice, dar e bună păstoriță știe să ducă o oaie după ea cum vrea. Ilie s-a enervat și a plecat imediat. Nici n-am apucat să intervin, deși, sinceră să fiu, îi dădeam dreptate soțului meu: socrii noi îl folosesc pe băiat pe post de instalator, de reparat orice, iar pentru noi nu mai găsește niciodată timp.
După scandalul ăsta, Ilie n-a mai vorbit deloc cu tatăl lui deja de peste două săptămâni. Nici Vasile nu vrea să facă el primul pas spre împăcare. Mă simt între nicovală și ciocan știu că soțul are dreptate, dar cred că putea fi mai blând, acum Ilie poartă pică și nu vrea să-l mai vadă, iar eu nu vreau să-mi pierd fiul pentru asemenea prostii.
Soțul zice că nu mai vrea să audă de el, Ilie ține și el linia dreaptă și zice că nu va veni și nu va vorbi cu tatăl său până nu-și cere scuze. În tot acest timp, singura care se simte bine e… Valentina!
