Mama vițelului încerca din răsputeri să le transmită oamenilor din sat că blocul de beton în care i-a rămas pițicul captiv nu era pus acolo din întâmplare, ci de mâna cuiva. Sătenii dintr-un colțișor de Moldovan, auzind strigătele neajutorate ale vițelului, s-au mobilizat rapid ca să-l salveze, fiecare venind cu ce-a putut: niște lopeți, o sfoară și multă energie. Cu un pic de muncă în echipă adică multe vorbe și bătaie pe umăr au reușit până la urmă să-l scoată pe micuț teafăr din bloc!
Ce poveste nemaipomenită! Se vede treaba că vacile nu sunt doar niște uriași blajini, ci și animale istețe, pline de dragoste și compasiune.
La început, oamenii din sat nu pricepeau exact ce voia vaca să le spună. Abia după ce săraca a leșinat apropiindu-se prea mult de gardul electric, le-a picat fisa: mama încerca să-i ducă la vițelul ei care căzuse pradă blocului de beton.
În sfârșit, au izbutit să-l elibereze pe vițel! Salvatorii ușurați l-au ridicat cu grijă, l-au urcat într-o dubă și l-au transportat la un sanctuar pentru animale din Călărași, unde va putea trăi liniștit și fără griji, fără să audă scârțâitul betoanelor vreodată.
Așa poveste sensibilă! Determinarea vițelului de a scăpa și de a reveni la mama sa e de-a dreptul tulburătoare, nici nu îți poți imagina câtă voință poate avea un animal cu coadă, iar oamenii după cum ne așteptam n-au făcut economie la bunătate.
