Băi, să-ți povestesc ce s-a întâmplat cu Ștefan… Omul ăsta voia doar să-l adopte pe fiul fostei soții. Dar s-a dovedit că era copilul lui de sânge…
Când Maria l-a părăsit pe Ștefan, simțea că inima i s-a sfâșiat. Șase ani împreună, din care patru sub același acoperiș. O iubise cum poți iubi doar o dată în viață – cu toată ființa, până la durere. Dar ea a ales pe altul. Mai bogat. I-a promis apartament în București, viață fără griji și libertate de la chibzuiala la fiecare leu. Și Ștefan a rămas singur. Sparțit, zdrobit.
S-a aruncat în muncă. Mergea acasă doar să hrănească motanul, Petrică. Prietenii? Uitați. Pasiunile? La fel. Dar peste doi ani a devenit șef de departament, apoi și-a deschis propria afacere. Abia atunci durerea a început să se mai estompeze. A avut timp pentru viață, pentru oameni. Pentru el însuși.
Apoi, într-o zi, a auzit vestea cumplită: Maria murise. Soțul ei, acel “bogătan”, o bătuse, și într-una din certuri a căzut – fatal. Rămăsese băiețelul, pe care voiau să-l ducă la orfelinat. Ștefan n-a stat pe gânduri – a plecat imediat la copil.
Băiatul stătea cu fața la perete, plângând. Mic, neajutorat, părăsit. Ca și cum i s-ar fi stins toată lumina din ochi. Ștefan nu a putut rămâne nepăsător. A început să-l viziteze zilnic – îi aducea jucării de la magazinul din Piața Unirii, prăjituri de casă, stătea lângă el. BăiatBăiatul s-a atașat încet, dar sigur, iar într-o zi Ștefan a luat decizia: îl va adopta, pentru că încă o iubea pe Maria, și cum putea să-i abandoneze copilul în lumea asta?
