Eu și Elena ne-am căsătorit acum patru ani. Avem deja o fiică la fel de frumoasă ca mama ei. Familia noastră este împlinită și fericită, iar eu sunt foarte bucuros că am cunoscut-o pe actuala mea soție.
Elena este o femeie cu adevărat extraordinară: inteligentă, frumoasă, grijulie, sensibilă și foarte veselă. Ea nu merge la muncă, pentru că acum este în concediu de maternitate și are grijă de micuța noastră.
Recent, am decis să-mi sperii soția cu un divorț. Ei bine, cum să o sperii…doar să glumesc, adică să îi fac o farsă. La urma urmei, se apropia 1 aprilie și am decis să organizez ceva mai original.
Un cunoscut de-al meu lucrează la instanța judecătorească și l-am rugat să amâne procesul nostru până pe 1 aprilie.
Dar totul a mers nu așa cum am planificat…
Când eram în sala de ședințe, soția mea m-a rugat să nu divorțăm, dar eu am vrut să duc farsa până la capăt. Elena s-a săturat de refuzurile mele și în sala de ședințe a afirmat că este gata să divorțeze. Auzind aceste cuvinte, am intrat în panică și acum eu devenisem persoana care cerea împăcare. După puțin timp, soția mi-a mărturisit că a aflat despre farsa pe care i-am pregătit-o și a decis să se amuze și ea un pic pe seama mea.
Am ajus la concluzia că nu voi mai face asfel de glume. Totuși, este cu adevărat o situație stresantă să știi că poți pierde așa ușor persoana ta dragă. Am rugat-o pe soția mea să mă ierte pentru gluma proastă și am plecat acasă. Chiar și acum râdem cu poftă când ne amintim despre această poveste.
