Fiul meu Vasilie are 39 de ani, fiul său Bogdan are deja 15. S-a întâmplat așa că Vasilie a divorțat de prima sa soție, mama lui Bogdan, când fiul său avea doar un an.
Această femeie l-a trădat și a plecat în străinătate cu noul ei soț. Fiul și nepotul meu au venit să locuiască împreună cu mine. Trăiam bine într-un apartament cu trei camere: eu și soția mea, Vasilie și Bogdan.
Deoarece existau persoane care să aibă grijă de Bogdan, Vasilie s-a angajat la multe multe locuri de muncă pentru a-și întreține fiul. Soția mea mereu îl ducea pe nepot la gradiniță și îl aducea acasă. Când nepotul meu a plecat la școală, nimic nu s-a schimbat. Eu, la fel, aveam grijă de nepot și des ne plimbam împreună.
În urmă cu șapte ani, Vasilie și-a găsit o altă soție și a închiriat un apartament în altă regiune a orașului, pentru că acolo se găseau cele mai bune oferte.
Pe Bogdan nu l-a luat cu el, pentru că era sfârșitul anului școlar și nu i-ar fi fost comod băiatului să ajungă la școală. Așa că a fost luată decizia că nepotul va rămâne aici cu noi.
Noua soție a fiului meu a rămas însărcinată foarte repede, ei s-au căsătorit oficial și au decis să se mute să locuiască cu noi. În familia noastră s-a născut o nepoată, așa că am trăit cam înghesuit, dar toată lumea era fericită. Vasilie cu soția și fetița trăiau într-o cameră, Bogdan în alta, iar eu cu soția mea în a treia.
Însă devenise prea evident că Vasilie și soția lui o tratau pe nepoțică mai bine decât pe Bogdan. De obicei nu era agresat, dar se observă totuși că părinții erau cu mult mai apropiați de micuța Elena, iar Bogdan ca și cum ar fi fost pentru ei un copil străin al unuia dintre vecini.
A sosit timpul ca Elena să meargă la grădiniță, Vasilie și-a găsit încă două locuri de muncă cu jumătate de normă, iar soția sa a ieșit la muncă, în așa mod, situația cu banii s-a îmbunătățit. Ei au pus deoparte bani pentru avans și au luat un împrumut bancar cu scopul de a-și cumpăra un apartament nou cu o cameră. Eu i-am sfătuit să-și cumpere un apartament în apropiere de noi, pentru că Bogdan merge la școală, iar transferul lui la o altă instituție de învățământ va deveni un stres pentru copil! Totuși, ei au găsit o ofertă convenabilă din punct de vedre financiar și au decis să ia un apartament care era situat foarte departe de noi.
Vasilie m-a rugat ca nepotul în continuare să locuiască cu noi. Fiul îmi zicea că, până la urmă, copilul s-a obișnuit deja cu locul său de trai, aici îi sunt prietenii, școala și are propria sa cameră. Secțiunile sportive, la fel, sunt în apropiere de apartamentul nostru. Dacă îl vor lua pe Bogdan cu ei, va trebui să se înghesuie toți într-o singură cameră și să îl transfere pe nepot la o altă școală – o altă situație stresantă!
Noi am avut o discuție cu Bogdan și el a mărturisit că, după părerea lui, ar fi mai bine să rămână cu noi decât să plece cu tatăl său cine știe unde.
Cam așa trăim și acum. La început, Vasilie trecea des pe la noi după muncă, verifica agenda și caietele, mergea cu Bogdan la magazin pentru a-i alege haine. Mai întâi, în zilele de weekend, îl luau pe Bogdan la ei acasă, mergeau împreună la cafenele și plimbări, iar acum o fac din ce în ce mai rar.
În prezent, Vasilie abia de ne mai telefonează, ne auzim doar de câteva ori pe săptămână timp de cinci minute. Ne vizitează doar de 1-2 ori pe lună. Nu ne dă nici bani ca să îl întreținem pe Bogdan. Dar noi nici măcar nu cerem, atâta timp cât totul este în regulă și reușim să-l punem pe nepot în picioare, să plătim pentru secții, haine noi, gadgeturi și alte necesități. Noi facem tot posibilul pentru el!
Însă, îmi este foarte neplăcut că Vasilie l-a șters pe Bogdan din viața lui, până la urmă este tatăl acestui copil. Dar nepotul deja înțelege tot ce se întâmplă, zice că tatăl său nu are nevoie de o asemenea povară ca el.Când am auzit aceste cuvinte, mi-au dat lacrimile. Cum poți proceda într-un asemenea mod?
