Cum ne-am despărțit noi doi
Ei bine, am ajuns la concluzia că așa e mai bine. Fără scandaluri, doar cu capul pe umeri. Ba chiar am glumit pe seama asta, că doar suntem oameni cât de cât educați, nu?
Nevasta și-a strâns lucrurile. Și cățelușa noastră pe care nu o lasă din ochi a împachetat-o și pe ea.
A plecat.
Pe trei zile la soră-sa cea mică.
Na, fetele au și ele nevoie de un mic sejur, fără bărbați pe cap; să stea cât vor în pat, să bârfască, să se holbeze la filme, să ronțăie ciocolată lângă perne și să pozeze pe Instagram cu biata cățelușă.
Ce am făcut eu? Mare scofală. Nu m-am repezit la raftul cu rachiu, n-am chemat armata de tovarăși de pahar. La ce bun?
Am dat numai muzica mai tare dimineața. Și, uite-așa, cu entuziasm maxim, am spălat plita și frigiderul. Toată rebeliunea mea!
Ieri au revenit acasă, seara târziu soția și cățelușa. Îmbrățișări, pupături, firește. Dar, surpriză, i-am propus eu să ieșim împreună cu cățelușa. De obicei se plimbă doar ea cu biata Grăsuța, și destul de scurt, cât să nu înghețe nimeni. Acum am înfofolit-o pe grăsuță în haina ei de iarnă, și-am pornit la pas în jurul blocului. Mergeam amândoi, povestind de zor. Din păcate, cățelușa a pierdut o ghetuță, de nici n-am observat (asta înseamnă să vorbești mult).
De obicei seara ne uităm la un film sau citim. Acum nu ne-am uitat la nimic, nu am deschis nicio carte. Ne-am băgat în pat mai devreme ca oricând.
Știți, eu sunt convins că micile despărțiri sudă o familie. Chiar cred că măcar o dată la jumătate de an ar trebui să ne dăm un răgaz. Fără plec la mama! și certuri cu uși trântite. Nu, vorbesc de despărțiri sănătoase și calculate pleacă cineva trei zile la soră-sa, la un verisor la țară la grătar, la băi la Băile Herculane, fiecare cu inspirația lui.
Concediu unul de la altul e chiar necesar. Chiar și atunci când totul merge uns. Viața în familie e frumoasă, dar, fraților, trebuie s-o mai și condimentezi, că altfel ne ia monotonia pe dinainte.
Cât despre bărbați e vital să rămânem și singuri uneori. Nu să dăm în băutură sau-n sălbăticie, ci pur și simplu să fim cu gândurile noastre. Poate că e valabil și pentru doamne, nu mă pricep la sufletul feminin, le dau credit că se descurcă mai bine social.
Dar la bărbați, scurtele momente de singurătate sunt ca aerul curat. De-aia cred că fug atâția la pescuit peștii pot să stea liniștiți, n-au ei treabă. Soțul vrea, domle, să stea două zile singur, să se uite la lac și la păsări, să se liniștească. E ca un soi de meditație, dacă vreți.
Dar cel mai tare e întâlnirea! E fericire, dragă, e dor, e flacără. Doar pentru asta merită tot circul! Bine ai revenit, iubito!
Și, normal, să ne culcăm devreme, direct la subiect… cât mai repede, că doar ne-a fost dor!






