Deja de o sută de ori mi-am regretat decizia de a merge cu noul meu iubit, Dan, la masa de Paște la mama mea, Elena Mihailovna. Părea un lucru drăguț – pască, ouă vopsite, rudele la masă. Dar când am văzut câte persoane s-au strâns în casa mamei, mi-a venit să mă întorc și să fug. Toate cele trei surori ale mele – Andreea, Cristina și Luminița – au venit cu soții și copiii lor. Plus fratele mamei, unchiul Victor, cu soția și cei doi fii adulți. Și câteva rude îndepărtate pe care, sincer, abia dacă le-am recunoscut. Iar în centrul acestui uragan familial – eu și Dan, noul meu iubit, pe care l-am decis să-l prezint familiei. Mai bine nu o făceam.
De la intrare au început problemele. Abia am trecut pragul, și mama s-a năpustit asupra lui Dan cu întrebări: “Dan, cu ce te ocupi? Câți ani ai? Ce planuri aveți?” Dan s-a purtat exemplar, răspundea calm, cu un zâmbet, dar simțeam cum se încordează. Iar surorile mele, de parcă s-ar fi înțeles, i-au pregătit un adevărat examen. Andreea, cea mai mare, a început imediat să povestească cum soțul ei a primit o promovare și și-au cumpărat o mașină nouă. Cristina se lăuda că fiica ei face balet și deja apare pe scenă. Luminița, cea mai mică, punea gaz pe foc, șoptindu-mi cu un surâs viclean: “Păi, sora mea, unde ai găsit unul așa tânăr?” Dan e cu cinci ani mai mic decât mine, și se pare că asta a devenit senzația serii.
Elena Mihailovna, mama mea, și-a pus în gând să-l hrănească pe Dan până la refuz. Îi tot punea pască pe farfurie, spunând: “Mănâncă, copile, ești prea slab, trebuie să te îngrași!” Dan mulțumea stingherit, dar vădeam că abia face față darurilor mamei. Apoi mama s-a apucat de amintiri: “Uite, Dan, fetița noastră visase să se mărite cu un pilot! Tu, desigur, nu ești pilot, dar ești un băiat frumușel, nu ne dezamăgi!” Masa a izbucnit în râs, iar eu mi-am dorit să mă prefac în pământ. Dan a zâmbit, dar știam că se simte incomod.
Unchiul Victor, fratele mamei, s-a hotărât să-l testeze pe Dan. I-a turnat vin de casă și a ridicat un pahar: “Pentru tineri! Dar, băiete, tu înțelegi că la noi în familie lucrurile sunt serioase? Femeile noastre au caracter!” Dan a dat din cap, a băut, dar am simțit cum îmi strânge mâna sub masă. Când unchiul Victor i-a propus să iasă în curte să “arate cum taie lemnele”, n-am mai rezistat. “Unchiule, destul, nu e tăietor de lemne!” am izbucnit. Toată lumea a râs, dar Dan părea că-și caută deja o cale de retragere.
Copiii surorilor mele au adăugat haos. Nefii se făceau nevăzuți prin casă, strigau, au dat peste o vază cu flori. Unul dintre ei, fiul Cristinei, s-a repezit la Dan și a întrebat: “Tu o să fii noul nostru tată?” Am aproape să mă sufoc cu compotul. Dan, spre cinstea lui, nu s-a pierdut: “Pentru moment sunt doar Dan, dar pot să fiu prietenul tău.” Băiatul a dat din cap și a dispărut, iar eu i-am apreciat reacția.
Dar cel mai neplăcut a fost discuția despre trecutul meu. Andreea, ca și cum ar fi fost întâmplător, a adus vorba despre fostul meu soț: “Ei, ăla era mai în vârstă, cu o poziție bună, iar tu acum ai nimerit la tineri?” Am simțit cum mi se încălzeau obrajii. Dan a făcut că n-a auzit, dar știam că l-a durut. Mama, încercând să schimbe vorba, a început să povestească cum, pe vremuri, făceam pască, dar asta a înrăutățit situația. Surorile și unchiul Victor au început să amintească una alta despre fostele mele iubiri, faze din școală și chiar incidentul când am apris draperia la o petrecere familială. Dan asculta și zâmbea, dar vedeam că se simte străin.
Spre seară eram extenuată. Voiam să-l iau pe Dan și să plec acasă. Dar el, parcă simțind starea mea, mi-a șoptit: “E în regulă, mă descurc. Familia ta e… plină de viață.” Atunci am înțeles că face eforturi pentru mine. Asta m-a îmbărbătat. Când s-au ridicat paharele pentru un nou toast, am luat cuvântul: “Mulțumesc că sunteți aici, dar vreau să știți că Dan contează pentru mine și sunt fericită că e alături de mine. Haideți să sărbătorim Paștele fără interogatorii, bine?” Mama a dat din cap, surorile au tăcut, iar unchiul Victor și-a ridicat paharul: “Pentru o femeie isteață!”
Spre final, atmosfera s-a încălzit. Am dansat chiar cu Dan la vechi melodii pe care Luminița le-a pus. Mi-am dat seama că, deși totul a fost un circ, îmi e drag acest moment cu familia. Da, pot fi insuportabili, dar sunt ai mei. Iar Dan… a trecut prin toate cu demnitate. Când am urcat în mașină să plecăm, s-a întors spre mine și a spus: “Știi, mama ta are dreptate. Ești o fată de nelăsat baltă.” Am râs amândoi și mi-am dat seama că această zi nebună ne-a apropiat.
Acum mă gândesc că data viitoare mergem la mama doar la o cafea, fără toată lumea. Sau cel puțin să le cer surorilor să-și țină glumele pentru ei. Dar un lucru îl știu sigur: Dan merită toate aceste mese în familie.
