Astăzi am înțeles ce înseamnă fericirea.
Pe drumul spre casă, Mariana își mulțumea soarta, măcar fiica ei cea mare, Ana, va fi fericită. Ei însăși nu i-a fost dat noroc în viață, dar nu regreta nimic, crezând că totul se întâmplă așa cum trebuie.
— Destinul meu a fost să-l întâlnesc pe Victor, l-am întâluit și m-am îndrăgostit, apoi m-am măritat cu el. Am născut-o pe Anuța, iar soțul meu își dorea un băiat. Am vrut să-l fac fericit, așa că am rămas din nou însărcinată și am născut un fiu, Radu. Dar chiar după nașterea lui au început necazurile. Radu s-a născut cu dizabilități, condamnat să-și petreacă viața în scaun cu rotile. Mariana oftă greu în timp ce deschidea ușa blocului.
Într-o zi, și-a adunat puterile și s-a hotărât ferm. Victor, aflând diagnosticul fiului, și-a strâns lucrurile și a plecat, lăsând în urmă doar cuvintele:
— Nu te baza pe ajutorul meu.
După plecarea soțului, Mariana s-a simțit zdrobită. Fetița avea șase ani, iar băiatul era bolnav. Noaptea plângea în pernă, gândindu-se că nu va reuși să-i crească singură.
— Pentru ce am meritat așa ceva? Pentru ce? — întreba ea în gol.
Dar într-o zi și-a adunat curajul și a hotărât:
— Plângi sau nu, copiii trebuie crescuți. Nimeni nu va veni să ne ajute. Viața asta e a mea, suferința asta e a mea.
Ana mergea la grădiniță, apoi la școală. Cu Radu se ocupa neîncetat, dăruindu-i tot dragostea și grija ei. Radu o adora pe mamă și pe soră, creștea zilnic. Iar Ana se juca cu fratele ei seara, lăsând-o pe mamă să se odihnească sau să facă treburile casnice. Astfel trăiau ei toți trei, copiii crescând în căldura mamei. Mariana a avut noroc să găsească o muncă de acasă, ca să fie mereu lângă fiul ei. Ana a crescut și a ajutat-o. Timpul a trecut.
Când a deschis ușa apartamentului, a văzut-o pe fiica ei învârtindu-se în fața oglinzii, purtând rochia de mireasă. Se uita la Ana cu ochi umezi de lacrimi — fetița ei crescuse, devenise o frumusețe. Se bucura că a reușit să o crească și să-i ofere educație. �# Gisèle
**Gisèle** est un projet de jeu de rôle sur table qui allie *simplicité* et *narrativité*. Il a pour but de proposer une expérience immersive avec un système de règles accessible, encourageant la créativité et la coopération entre joueurs et meneurs de jeu.
## Système de jeu
Le système repose sur des dés à six faces (d6) et met l’accent sur l’interprétation et la narration partagée. Chaque action est résolue par un jet de dés, avec des succès basés sur les compétences des personnages et des circonstances contextuelles. Les échecs sont tout aussi importants que les succès, car ils enrichissent l’histoire et offrent des rebondissements inattendus.
## Personnages
Les personnages sont définis par des **traits** et des **compétences** plutôt que par des statistiques rigides. Les joueurs sont encouragés à donner vie à leur personnage à travers leur personnalité, leurs objectifs et leurs relations avec les autres personnages.
## Univers
Gisèle n’est pas lié à un univers spécifique, ce qui permet aux groupes d’adapter le système à leur propre monde imaginaire, qu’il s’agisse de fantasy, de science-fiction ou d’horreur.
## Licence
Gisèle est distribué sous une licence libre, permettant à chacun d’utiliser, modifier et partager le système comme bon lui semble.
—
**Projet en développement actif** — Vos retours et contributions sont les bienvenus !
