Era un vis ciudat și amețitor, parcă din altă lume. Iona împlinea cincisprezece ani când a aflat de la părinți că va avea un frățior sau o surioară. A început să lovească cu picioarele în podea, strigând:
— Mamă, de ce mai trebuie un copil în familie? V-ați hotărât la bătrânețe să faceți copii? Nu vă ajung eu? — se enerva ea, știind că va avea un concurent pentru atenția și banii părinților.
Până atunci, mama și tatăl îi îndeplineau orice dorință, dar acum vorbeau doar despre copilul care vine, despre cumpăratul de patuț, cărucior și cadă. Ce cărucior, când Iona avea nevoie de ghete noi?
Voia să se îmbrace frumos. Nu era prea drăguță, cu trăsături mari și unghiuroase, dar credea că hainele scumpe o vor face mai atrăgătoare. Se îmbrăca ca să-și ascundă defectele și îi stoarcea pe părinți. Iar ei cedau mereu. Dar acum, cu sora mai mică, viața ei se va strica.
S-a născut Alina, o păpușă cu ochi albaștri și păr blond buclelat. De micuță, Alina umbla după Iona, dar aceasta o alunga:
— Mamă, ia-o pe Alina ta, mă deranjează!
Anii au trecut. Alina a devenit o frumusețe, iar Iona a rămas o fată simplă, nemăritată. După școală, a lucrat ca poștăriță în sat.
La nouăsprezece ani, Alina s-a îndrăgostit de Andrei, un student venit la practică în sat. Dar după ce a rămas însărcinată, Andrei a dispărut.
— Naște-l, a spus mama. Ce să facem? Noi te ajutăm.
Alina a născut un b
