Fiul meu a adoptat un copil și acum dorește să-l returneze. Cum să îl opresc?
Fiul meu și soția lui au visat întotdeauna să aibă copii. După zece ani de încercări nereușite de a deveni părinți, au decis să adopte. În casa lor a sosit un băiețel de doi ani pe nume Ionel, plin de energie și curiozitate. Mă bucuram să îi ajut, petrecând timp cu nepotul și sprijinind tinerii părinți.
Cu toate acestea, în timp, am observat că nora mea a început să manifeste iritabilitate și oboseală. Adesea ridica tonul la Ionel, îl pedepsea și îl trimitea în colț. Când încercam să îl apăr pe băiat, ea respingea îngrijorările mele, susținând că totul e sub control. Fiul meu a început și el să-și exprime îndoieli, spunând: „Dacă ar fi fost copilul nostru biologic, ar fi fost altfel”.
Recent, mi-au spus că intenționează să renunțe la adopție și să-l trimită pe Ionel înapoi la orfelinat. Pentru mine, a fost un șoc. Am încercat să îi conving să-și reconsidere decizia, propunând să-l iau eu pe băiat, dar ei au rămas fermi, invocând starea mea de sănătate și propria lor oboseală. Conform Codului Familiei din România, adopția poate fi anulată de instanță dacă adoptatorii nu își îndeplinesc obligațiile părintești, abuzează de drepturi sau se comportă cu cruzime față de copil. Anularea adopției duce la încetarea drepturilor și obligațiilor reciproce între copil și adoptatori.
Înțeleg că procesul de anulare a adopției este complicat și traumatizant pentru copil. Ionel s-a obișnuit deja cu noua familie, iar revenirea la orfelinat îi poate provoca o traumă psihologică serioasă. Conform cercetărilor, astfel de situații apar adesea din cauza discrepanței între așteptările părinților și realitate.
Nu știu cum să îmi conving fiul și nora să-l păstreze pe Ionel în familie. Poate ar trebui să consultăm un psiholog de familie sau să ne adresăm autorităților de protecție a copilului pentru sfaturi și sprijin. Este important să ne amintim că fiecare copil merită dragoste și stabilitate, mai ales după ce a trecut deja prin pierderea unei familii.
