Nu mă mai voi duce la Mara! Să apeleze meșteri de la blocul de locuințe!
Ce sa întâmplat? întrebă Valentina, nedumerită. Nu e bine?
Da, totul e stricat! se înroși Iordan. Ea în fond
Ce vrei să spui? exclamă Valentina, căci Iordan nu reușea să-și termine fraza.
De ce nu lai adus pe soț? întrebă Ana Vasilescu. Pentru două persoane sa plătit.
Nici nu sunt la dietă zâmbi Valentina. Mă pot permite!
Nu în sensul acela Ana Vasilescu, privind prin ochelari, adăugă se presupunea că toţi vin în cuplu!
O ascunde pe noi, pe Valentina, pe soțul ei! interveni cu zâmbet Zâna.
Nu e așa răspunse Valentina. Sa îmbolnăvit!
A început deja să sărbătorească Anul Nou? glumi Zâna. Atunci iam dăruit o mie de grame de vitamină, ar fi vindecat instant!
Sau te-ai trezi văduvă, Valentina neguși Natalia.
Am să-l țipăm pe sus! respinse Zâna. Avem un gradina de flori aici! Orice se poate trezi la viață!
Apoi îl vom da la dans! zâmbi Natalia.
Val, nu ai niciun soț? întrebă Zâna pe glumă. Poate că nu vrei săți vină la tine bătrânii cu inele pe deget?
Dacă cauți un bărbat normal, îl găsim imediat! Pentru sănătate, sună!
Eu am soț răspunse Valentina sec.
Da, da! confirmă Natalia. Îmi aduse la secretariat certificatul de căsătorie. Iordan Petrovici, dacă nu mă înșel.
Val, nu-l ascunzi de noi pe soțul tău? întrebă Zâna. Pare suspect!
Două luni în urmă a fost excursia de lucru, iar tu erai doar cu fiul! Acum e petrecerea de firmă și tu ești singură, mândră. Și la muncă nu te ia acasă! Nu te întâmpină și nici nuți spune la revedere!
Lucrează răspunse concis Valentina.
Bine, de ce se înfurie la tine, Val? ridică mâinile Ana Vasilescu. Soțul e acolo! Valentina e mulțumită! Niciunul nu vrea să se amestece!
Ana Vasilescu era contabilul șef, iar la petrecere reprezenta autoritatea. Există și directorul, dar, cum a promis, sa dus la distracție, așa că a apărut deja cu o atitudine ambiguă. Când a sosit al doilea toast, el sa aruncat în dans!
Cred că Valentina își ascunde soțul de noi spuse meditativ Veronica. Lucrăm împreună, așa că relația noastră e mai apropiată! Prietenie, poți spune! Eu șimi am fost și la ea acasă!
Ah, da! exclamă Zâna, uitânduse atentă la colegă.
Și ce? întrebă Valentina.
Păi făcu Veronica gânditoare, de câte ori am fost la casa Valentei, nu am văzut niciodată pe soțul ei! Sam jurat că de cel puțin două ori lam văzut acasă!
El apare pe geam, apoi în baie! răspunse Valentina. Nu se bagă în treburile mele!
Explicaţia părea normală şi ar fi mulțumit pe toţi. Dar Valentina o rosti cu o voce tremurată, atât de nervoasă, încât la masă se simţi suspiciunea de înşelăciune.
Înşelarea, Valentina, e urât spuse Natalia. Ea, ca şefă a resurselor umane, detecta minciunile de îndată.
Doamne! exclama Valentina. De ce neaţi pus la încercare?
Vrem să ştim ce fel de om e! Ce fel de soţ şi tată este! Poate trebuie să îl corectăm sau săl educăm!
Nu trebuie săl educăm se aprinde Valentina. Eu mă descurc singură!
Cel puţin spunene ce e! ceru Zâna. E nou în echipă de şase luni şi noi nu ştim nimic despre el!
Iordan, soțul meu, e un bărbat ca oricare altul. Normal, mediu, lucrează oftă Valentina. Sau găsit mulţi aşa!
O, mă minţi! zâmbi înşelătoare Natalia. Nu ai încredere! Deci ţiai ascuns soţul de noi, de prietene şi de colege! Nu e frumos, Valentina!
Şi dacă am motive obiective? întrebă Valentina.
Împărtășeștele, levom evalua! pregătiţi să asculte Zâna.
Da, da, Valentina susură Ana Vasilescu. Între timp, şeful nostru făcând pauză, programul este întro pauză! Să ne ocupăm de viața noastră!
Nu e foarte interesant spuse timid Valentina.
Noi te ascultăm! încurăţă Zâna, susţinând-o pe Valentina.
***
Viaţa anterioară a Vălenţei şi a familiei sale se desfășura întrun mic oraş, la două mii de kilometri distanţă de aici. Toate evenimentele majore au rămas în trecut, iar viaţa nouă este linişită, calmă şi echilibrată. Lecţiile importante au fost învăţate acolo, aşa că în prezent poţi savura fericirea liniştită. Dar trecerea nu a fost fără tensiune, mai ales la final.
Valentina la cunoscut pe Iordan la muncă, după terminarea liceului. Era puţin mai în vârstă şi avea o poziţie superioară în clasificarea funcţionarilor, dar asta nu a împiedicat o scânteie profesională să se transforme în căsnicie solidă. Colegulii au fost bucuroşi pentru tineri, însă bucuria lor era oarecum tulbure. Compania în care sa format noul cuplu era dominată de personal feminin, iar bărbaţii erau o raritate, în special inginerii de utilităţi, ca Iordan.
De aceea mulţi bărbaţi îşi puneau ochii pe Iordan. Douăzeci de colegi îl admirau, şi în fiecare secție se jucau cu el. Când Iordan a devenit soţ oficial, femeile au crezut că au pierdut un potenţial partener. Au început să-l urască pe Valentina, acuzând-o că lea luat un bărbat valoros. Însă ştiau că doar ea putea alege pe Iordan.
După ce a venit copilul lor, au apărut şi alte ciorchini de lămâie. Unii încă doreau săl recupereze pe Iordan, săl transforme din nou în bărbat disponibil. Toate aceste gânduri erau păstrate în secret, iar Valentina părea să primească zâmbete de la toţi.
Înainte de concediu, Valentina devenise şefă de echipă; după absolvirea studiilor la distanţă, a fost promovată la maistră şi, în câţiva ani, a devenit adjunctă de şef al secţiei. Era necesar să fie prieteni şi să nu existe ostilitate un amestec periculos. Scopul unora era să o desperească de soţ, dar cea mai ambiţioasă a fost Mara, şefa de producţie, care, asemenea Vălenţei, venea din muncă.
Valentina a ajutat-o pe Mara în toate privinţele: bani, cunoştinţe, chiar a trimis soţul ei la munci mici la casa Marăi. Dar un incident a schimbat totul.
Iordan sa întors de la Mara, schimbând prizele în apartament, agitat. A mers în cerc şi a strigat:
Nu mă mai duc la Mara! Să apeleze meșteri de la bloc!
Ce sa întâmplat? a întrebat Valentina, nedumerită.
Totul e stricat! sa înroşit Iordan. Ea în fond
Ce vrei să spui? a exclamat Valentina, căci Iordan nu reuşea să finalizeze fraza.
Mă hărţuiea, asta e! Sa aruncat asupra mea! Abia mam desprins!
Glumeşti? a răspuns Valentina, şocată.
Jur pe viaţa fiului meu! a exclamat Iordan, tremurând. Ma întâlnit în halat. Credeam că e acasă.
Cum a sărit ea! a continuat el. Ma prins ca o căpuşă! Am urmat cu vinetele şi am ajuns cu vânătăi pe umăr!
Valentina nu a ştiut că Iordan a recunoscut totul mamei. A doua zi, la lucru, zvonurile circulau: Iordan şi Mara ar fi petrecut o seară de neuitat. Mara a arătat o bucată din cămaşa lui, ruptă în timpul incidentului.
Mara a fost închisă în toaletă de Valentina, care ia explicat clar ce se va întâmpla dacă nu va opri răspândirea informaţiilor false. Mara a primit o lovitură şi a fost lăsată săși ajusteze machiajul, iar Valentina a crezut că aşa se va termina.
Nu sa terminat. La petrecerea firmei, în toată oraşul, Valentina a observat că soţul ei lipsea din grup. A plecat la toaletă pentru câteva minute. Căutarea a durat mult; restaurantul avea multe săli şi coridoare întunecate. După jumătate de oră, a găsit Iordan înconjurat de trei colege, care îi smulseseră hainele. Iordan nu a încercat să se apere.
Valentina a intrat în furie, trăgândule pe colege de păr, lovindule cu pumnul, apoi lea aruncat afară din încăpere. Iordan era complet ameţit, cu saliva curgând, incapabil să reacţioneze. Valentina a căutat săl readucă la realitate, uitânduse la o cameră de filmat pe un trepied.
Două şi două au făcut o sumă neplăcută. Îi pregăteau filmul trei colegi, Mara şi două prietene din secţia planificare. Dacă Valentina ar fi privit filmul, ar fi descoperit că nul găsise pe soţ în stare normală, la fi alungat. Cine ar ierta o astfel de trădare?
După sărbători, Valentina şi Iordan au depus demisia. Răzbunarea părea inutilă; scrierea cererii în timpul sărbătorilor, când mintea era rece, era prea târzie. Tot ce rămăsese era să plece. Dar cea mai dureroasă dezamăgire a fost că Mara şi cele două colege erau prietenele Vălenţei.
Mai bine să nu ai prietene! concluzionă Valentina.
După discuţia cu soţul, au hotărît ca Valentina să nu mai prezinte pe Iordan prietenelor și colegelor.
Dacă nu văd, nu ştiu, deci nu se vor înţepa! susură Iordan. Dacă vin la noi, voi pleca sau voi rămâne în casă.
Valentina a separat complet viaţa personală de cea profesională; astfel, niciun coleg, nici o prietenă nu a ştiut de soţul ei.
Ce precauţie atentă! spuse respectuos Ana Vasilescu. Ce calcul rece! Deci, dacă nimeni nu ştie de soţ, nimeni nul va fura!
Asta e! oftă Zâna. La Natalia, tot soţul a dispărut! Prietenul cel mai bun a luat!
Şi la Svetlana din marketing! Două copii, prietenă de nedespărţit!
Deci, prietenii nu aduc niciodată nimic bun!
Eu am gândit la fel spuse Valentina. Dar oraşul e nou, oamenii noi. Trebuie să socializăm.
Iordan a propus ca nimeni să nu ştie despre el. Bărbaţi şi bărbaţi, tot aşa!
E interesant zise Veronica. Dar nu mă voi expune!
Nu te expune! recomandă cu ridicul Ana Vasilescu. Cu cât prietenele ştiu mai puţin despre bărbaţi, cu atât şansele săi piardă sunt mai mici!
În final, am învăţat că sinceritatea şi transparenţa în relaţii sunt comoara cea mai de preţ; fără ele, orice prietenie poate deveni un pericol ascuns.
