Într-un orășel mic din sudul Moldovei, unde casele vechi de lemn păstrează căldura tradițiilor familiale, visul meu despre o logodnă fericită s-a spulberat în fața unei realități dureroase. Eu, Ana, voiam să-i cunosc pe părinții logodnicului meu, Victor, cu mama mea, dar în loc de o întâlnire primitoare, am dat peste un scandal care mi-a zdrobit speranțele și mi-a lăsat o rană care nu se vindecă.
Noi cu Victor eram împreună de doi ani, și eram sigură că am găsit destinul meu. El era bun, muncitor, mereu grijuliu cu mine. Când mi-a cerut să ne căsătorim, eram pe nori. Am hotărât că e timpul să ne cunoască și părinții. Mama mea, Maria, trăia în Italia, unde lucra de zece ani, dar a venit acasă special pentru asta. Părinții lui Victor, Ion și Elena, locuiau într-un apartament închiriat, și știam că viața lor nu era ușoară. Victor le mai ajuta cu bani, plătea chiria, și îl admiram pentru asta. Dar nu mă așteptam ca sărăcia lor să fie cauza unei catastrofe.
Să organizăm întâlnirea n-a fost simplu. Mama a sugerat să facem cină la noi acasă, ca să fie intim și familial. M-am pregătit zile întregi: am curățat, am cumpărat mâncare, am făcut plăcinte după rețeta mamei. Victor m-a asigurat că părinții lui sunt entuziasmați și abia așteaptă să ne cunoască. Îmi imaginam cum stăm la masă, râdem, vorbim despre nuntă. Dar realitatea n-a avut nicio legătură cu visul meu.
În ziua întâlnirii, mama a venit de la aerob, obosită, dar fericită. A adus cadouri pentru părinții lui Victor: o sticlă de vin italian și niște suveniruri. Eram mândră de ea – mereu știa să creeze o atmosferă primitoare. Dar când Ion și Elena au intrat în casă, am simțit imediat tensiunea. Elena a privit în jur cu ochi plini de invidie, iar Ion părea posomorât. Am încercat să destind atmosfera, oferindu-le ceai, dar Elena a început brusc să vorbească despre cât de greu le este.
„Toată viața am stat în chirie”, a spus ea, uitându-se la mama mea. „Victor ne ține pe picioare, dar nici lui nu-i ușor. Iar tu, Maria, probabil trăiești în lux în Italia?” Tonul ei era jignitor, și am înghețat. Mama, încercând să salveze situația, a răspuns că lucrează ca îngrijitoare și trăiește simplu, dar Elena a tăiat-o: „Simplu? Atunci de ce ai adus cadouri scumpe? Ai venit să te dai mare?”
Eram șocată. Mama a rămas fără cuvinte, iar Ion tăcea, fără să încerce s-o oprească pe soția lui. Victor era roșu la față, dar nici el n-a intervenit. Elena a continuat: „Voi faceți plăcinte, iar noi abia ne descurcăm! Credeți că, pentru că aveți mai mult, aveți dreptul să ne umiliți?” Am încercat să mă apăr, spunând că nimeni nu-i umilește, dar ea deja țipa, acuzându-ne de aroganță. Mama, nemaiputând suporta, s-a ridicat: „Am venit să ne cunoaștem, nu să aud insult”— iar dacă așa stau lucrurile, mai bine plecăm,” a spus mama, luându-și geanta și privindu-mă cu ochi plini de dezamăgire.
