Casătoria mea cu Marian a durat șase ani, iar de la început am locuit în apartamentul meu. Acum câțiva ani, am moștenit de la bunica un apartament cu o cameră și i-am fost recunoscătoare până în pragul lacrimilor. Cu timpul, ne-am cumpărat cu Marian o locuință mai spațioasă, iar atunci părinții lui, care trăiau la sat și nu aveau bani să se mute, m-au rugat să le permit să locuiască în vechiul meu apartament. Mi-a părut de ei și am acceptat, mai ales că mereu s-au purtat frumos cu mine.
Recent, am aflat că Marian m-a înșelat toată vremea. A ținut totul ascuns atât de bine, încât nici nu bănuiam. Dar ce mă chinuia cel mai tare era cum să procedez cu părinții lui? Locuiau de ani de zile în apartamentul meu, plătind doar utilitățile. Eu voiam să am un venit din chirie, iar soacra și socrul nu își permiteau chiria în Chișinău. Le rămânea fie să se întoarcă în satul lor, unde aveau o casă, fie să-și caute de lucru pentru a plăti o chirie.
Știau despre trădarea fiului lor, dar nu m-au susținut deloc. Bineînțeles, nu erau responsabili pentru faptele unui bărbat adult, dar dacă dragostea lui Marian pentru mine se stinsese, de ce n-a spus nimic înainte să se încurce cu alta? În cele din urmă, am hotărât să mă răzbun pe el, cerându-le părinților să plece. Le-am explicat că nu mai pot să le permit să stea gratuit în apartamentul meu. Desigur, le-a fost greu, dar nu aveam altă variantă.
Speram că plecarea lor l-ar face pe Marian să înțeleagă gravitatea situației. Soacra și socrul au rămas șocați și mi-au mărturisit că și-au vândut casa din sat, sperând să rămână în oraș, dar acum rămâneau fără adăpost. Dar nu m-a mișcat prea tare – puteau să ceară ajutor nouei iubite a lui Marian. Acum caut chiriași ca să am un venit în plus.
Prietenii au fost împărțiți: unii au zis că am făcut bine, alții că ar fi trebuit să am milă de oamenii în vârstă și să le dau timp să-și găsească altă locuință. Dar am hotărât să nu mai las pe nimeni să se folosească de bunătatea mea. Au stat la mine patru ani fără să plătească chirie, doar facturile.
Mă uimește cum a putut Marian să facă așa ceva, când totul era bine în căsnicia noastră, fără certuri. Poate s-a plictisit de mine și a căutat distracție în altă parte. Mă doare că n-a apreciat sprijinul meu, grija pentru casă sau mâncărurile pe care le pregăteam. I-am primit în casa mea pe el și pe părinții lui, iar la urmă am primit trădare.
I-am spus lui Marian că vreau divorț. S-a căit, m-a implorat să-l iert, dar am rămas fermă: înșelătoria nu se iartă. Dacă m-a trădat o dată, o va face din nou. L-am pus să plece imediat, iar soacrei și socrului le-am dat un termen să-și găsească altă locuință, pentru că în curând veneau chiriași. Să-i mulțumească fiului lor pentru asta.
Uneori mă simt crudă, dar înțeleg că nu pot lăsa oamenii să profite de bunătatea mea. M-au făcut să sufăr și merită acest răspuns. În viața asta, totul se plătește.
