Am o prietenă pe nume Cătălina. Ne-am împrietenit acum trei ani, când fiicele noastre au început să meargă la grădiniță. Fetițele au aceeași vârstă și se înțeleg bine.
Cătălina este o femeie sinceră și inteligentă. Ea face prăjituri la comandă. Este o adevărată expertă în acest domeniu. Am devenit prietene bune și uneori mai organizăm întâlniri comune cu familiile.
Soțul Cătelinei, Eugen, este un om vesel și destul de încăpățânat. Din exterior, par a fi un cuplu armonios și cu adevărat frumos. Însă, în realitate…
Bărbatul nu este demn de ea: se comportă agresiv și este foarte gelos, deși singur înșeală.
Au o fiică frumoasă, Lolita. Este o fată dulce și drăgălașă. A devenit cea mai bună prietenă a fiicei mele. De fapt, Lolita este politicoasă și modestă, se comportă întotdeauna amabil când ne vizitează.
În urmă cu un an, Eugen și-a părăsit familia pentru o altă femeie. Cu alte cuvinte, a plecat la femeia cu care și-a înșelat soția, adică la amanta sa. Cătălina s-a resemnat, dar a vrut ca Eugen să îi acorde cât mai multă atenție fiicei lor. În așa mod, el i-ar oferi dragostea, bunătatea, sprijinul și protecția paternă.
Însă, bărbatul mai mereu nu avea timp. Rareori vorbea cu fiica, iar imediat ce apărea amanta lui, uita de Lolita. Mai deloc nu i-a acordat atenție, iar noua iubită a lui Eugen adesea striga la Lolita și o insulta.
Lolita nu mai voia să meargă în vizită la tatăl ei, pentru că se simțea incomod în aceste condiții și nu avea parte de dragostea tatălui. În schimb, fetița se înțelege de minune cu mama ei și ele se descurcă perfect de sine stătător.
