Prietena mea, Iulia, s-a căsătorit acum opt ani și are deja o fiică de șase ani pe care o iubește foarte mult. Iulia este, într-adevăr, o mamă foarte bună și grijulie, și o prietenă minunată și veselă.
Într-o zi vânzătoarea de la supermarket, pe care Iulia o vizitează des, s-a plâns Autărității Tutelare și a scris un articol pe internet despre faptul că trebuie să fie privată de drepturile părintești.
Iar motivul era că Iulia nu îi cumpărase o ciocolată fiicei sale, deși avea bani. După cum a spus vânzătoarea: ”Este îmbrăcată, machiată, dar copilului s-a zgârcit să îi cumpere o ciocolată. Fata de fiecare dată cerea o ciocolată, iar în locul ei primea bătaie. Se poate măcar o dată să îi îndeplinească dorința fetei.”
Dar, de fapt, fiica Iuliei avea alergie la ciocolată. Nu îi este indicat, căci pot fi urmări grave. Iar vânzătoarea în loc să afle cauza, a făcut-o pe Iulia o mamă rea. Iată așa bârfește lumea.
Prin urmare, acest caz a fost investigat și tema a fost încheiată. Credeam că această vânzătoare măcar își va cere scuze de la Iulia, dar asta nu s-a întâmplat.
Iulia este o mamă grijulie și bună. Mereu depune efort ca copiii ei să fie fericiți. Eu nu m-aș fi gândit niciodată că ea poate nimeri în așa situație și va fi învinuită că nu este o mamă competentă.
