Când mama cu tata au jucat nunta, bunica și bunicul meu din partea mamei se bucurau pentru această uniune, dar mama tatălui meu nu prea era încântată. O să explic în continuare de ce.
La început, când încă sora mea mai mare nu se născuse, bunica Valentina își arăta nemulțumirea și cu motiv, și fără. Cea mai mare problemă pentru ea era că de-acum fiul ei nu îi mai acordă atenția cuvenită. Mai erau așa timpuri, plus la toate, când era greu să faci rost de haine și de mâncare. Dar tatălui meu i-a reușit, deoarece, când lucra ca șofer de tren, primea mici rezerve de mâncare și aducea tot acasă.
Bunica s-a gândit să se afirme:
-De ce nu o ajuți pe propria ta mamă?
-Am acum familia mea și îmi depun străduința pentru ei. Da, ești mama mea, dar fiul tău are viață personală, așa că, scuză-mă.
Și ea s-a simțit ofensată din această cauză. O anumită perioadă nu a vorbit cu el, îl ignora. Tata mereu o suna pe bunica, dar ea putea în orice moment să încheie conversația și să pună receptorul.
Când s-a născut sora mea, această femeie stătea foarte des cu Elena. Atunci parcă toate lucrurile reveniră la normal, dar când m-am născut eu, gata, s-a terminat cu normalitatea.
Într-o zi părinții mei s-au înțeles cu bunica să stea cu mine cât timp ei sunt la muncă. Și, știți cu ce m-a uimit bunica? În ultimul moment a spus:
-Nu voi sta cu ea! Nu voi veni, gata!
Tata a fost nevoit să ajungă cât mai repede la bunelul Vasile și aproape că în lacrimi să îl roage să stea cu mine. El, desigur, a fost de acord. Iar bunica Valentina după această întâmplare nu a mai stat niciodată cu mine. Chiar am uitat, la un moment dat, că mai am o bunică, până când tata nu mi-a propus să mergem la ea în vizită. Sinceră să fiu, nu voiam să merg. Chiar nu aveam de gând să accept, orice s-ar întâmpla, dar m-a convins mama și am fost nevoită.
Cât de bucuroasă era bunica când m-a văzut. De parcă până atunci nu se comportase urât, ceea ce e puțin spus. De parcă nici nu spusese cândva că ea nu mai are încă un fiu, are doar doi. De parcă nu i-ar fi spus tatălui meu că nu mă educă corect pe mine și pe sora mea.
Este puțin dureros, dar nu ai ce face dacă acest om este ruda ta. Eu până în ziua de azi țin legătura cu ea și o ajut cu ce pot.
