Copiii permanent lasă nepoții pe mine, deja m-am săturat de comportamentul lor, chiar nu pot trăi un pic pentru mine?

Am cincizeci și doi de ani și sunt bunică a patru nepoți neascultători. Maria și Mihai sunt copiii fiului meu, iar gemenii Tudor și Sergiu sunt copiii fiicei mele. Desigur, mă bucur că am atâția nepoți, dar din momentul ce au apărut, copiii îi lasă doar pe mine. Înțeleg că bunica  trebuie să ia parte în educația nepoților, să interacționeze cu ei, însă nicidecum ea nu este obligată să fie o bonă gratuită pentru aceștia!

În afară de asta, nepoții sunt obraznici si capricioși – sunt mulți, iar eu nu mă pot descurca singură. Dacă copiii i-ar fi adus separat, ar fi fost mai bine, însă ei îi aduc pe toți laolaltă în aceeași zi. Ei spun: „Mamă, le este mai distractiv când sunt împreună!” Mie nu îmi este deloc distractiv, încearcați singuri să va descurcați cu acești poznași mici.

Sunt de acord să stau cu nepoții mei o dată pe săptămână – dar nu mai mult. După ce am lucrat de-a lungul anilor, cred că merit să mă odihnesc, însă din păcate copiii mei nu înțeleg acest lucru. Ei cred că dacă sunt deja pensionară, atunci nu am ce face și îmi este foarte plictisitor, de aceea îmi aduc nepoții, iar singuri se ocupa de chestiile personale.

– Ei, mamă, oricum nu ai ce face, stai cu copiii!- îmi spune fiul meu.

– Poate aș găsi ocupație, dacă aș avea cel puțin puțin timp liber pentru asta. Datoria voastra de a vă educa copiii a devenit responsabilitatea mea!

S-ar putea să credeți că sunt egoistă, dar am dedicat toată viața copiilor mei, așa că acum, la pensie, am dreptul la odihnă și la viață personală.

Оцініть статтю
Copiii permanent lasă nepoții pe mine, deja m-am săturat de comportamentul lor, chiar nu pot trăi un pic pentru mine?