Prietena mea a chemat-o pe mătușa mea împreună cu familia ei. Mătușa la început nu voia să incomodeze oamenii, dar Elena a invitat-o insistent. Până la urmă, ruda mea s-a gândit că odihna nu este dăunătoare pentru nimeni, ci din contra, ar prinde bine. Toți și-au făcut valizele și au plecat.
Când mătușa s-a întors acasă din vacanță, a spus: ”Mai bine era dacă ne opream la hotel și plăteam”. Voi povesti doar din auzitele unei persoane, de aceea poate e exagerat puțin. După cum a spus mătușa, ziua lor decurgea așa: ea se trezea dimineața și pregătea pentru toți micul dejun. Stăpânul și familia lui, unde s-au cazat rudele mele, aveau obiceiul de a se culca târziu și de a se trezi până la prânz. În frigider pe mătușa mea și pe familia ei puteau să îi aștepte surpize neplăcute – stăpânii mâncau tot ce era înăuntru. În plus, mâncarea stăpânilor nu o puteau lua, iar stăpânii puteau destul de bine să mănânce tot ce își doreau. Iar vasele tot nu le spăla nimeni. Asta o făcea mătușa.
De aceea vacanța arăta oribil – ziua la mare sau la plimbare, apoi pregătirea prânzului pentru toți și din nou vase de spălat. Seara – cina și din nou vase. Nimeni din membrii familiei prietenei mele nici măcar nu propuneau ajutor. Ajutor din partea fiului nici nu putea fi vorba: lasă copilul să se odihnească, va avea timp să lucreze. (În schimb, când era în dispoziție rea, își amintea că el nu o ajuta pe mama lui. Asta e cireașa de pe tort din familie).
Mătușa nu putea să se revolte pentru faptul că nu primește ajutor pentru că îi era incomod, căci nu a plătit pentru cazare. Pe scurt, după ce au revenit din această vacanță, mătușa a înțeles că acasă este mult mai bine pentru că are de făcut mâncare pentru mai puțini oameni.
De fapt, de ce spun aceste lucruri: parazit poate fi și gazda, pur și simplu totul depinde de caracterul omului.