Ce nu ai face pentru a salva familia, nu-i așa? Așa m-am gândit și eu, când am început să observ că soțul meu se îndepărtează tot mai mult de mine.
Am locuit împreună 15 ani fericiți, dar cu timpul pasiunea se stinge. Eu și soțul meu eram atât de ocupați de probleme casnice și chestii familiare, încât uitam să mai aprindem focul dragostei noastre.
Eugen se întorcea în fiecare zi obosit de la lucru, câteodată nu avea chef nici să ia cina, care eu o pregăteam ore întregi pentru el. Eu nu mai aveam grijă de înfățișarea mea așa cum o făceam înainte, nu mai purtam machiaj, nu mai vizitam saloanele de frumusețe pentru manichiură sau pedichiură. Pantofii și rochiile au dispărut cu totul din garderoba mea.
Într-o zi am observat cum Eugen trăgea cu ochiul la o fată frumoasă și tânără, atunci am decis că trebuie să schimb totul. În ziua aceea mă gândeam, ce aș putea să fac și în cele din urmă am inventat ceva.
Ziua următoare m-am înscris la un salon de frumusețe, m-am frezat și mi-am făcut o coafură, un machiaj profesional și manichiură. De asemenea am fost la shopping și mi-am reînnoit garderoba. Iar cel mai important, am fost la o florărie și am cumpărat un buchet frumos de flori.
Aveam așa un sentiment că Eugen nu a observant nimic: nici coafura, nici rochia. El s-a uitat nedumerit la flori, însă nu a spus nimic. Peste câteva zile am venit din nou la florărie. Câteodată ieșeam la plimbare în singurătate, dar cine știa de asta? Am continuat asta 2 săptămâni.
Întorcându-mă de la plimbarea mea, am venit din nou cu flori acasă. Eugen se comporta foarte straniu și a decis să mă întrebe direct: Ți-ai găsit un amant? Eu doar am râs în răspuns, fără să îi ofer un răspuns anume. Totul decurgea conform planului meu. Peste o zi mi-am pus din nou pantofii și am plecat la plimbare, fără să îi spun ceva soțului.
Oare chiar mă înșeală? – se gândea în acel moment soțul, după cum mi-a povestit el mai târziu. După părerea lui, m-am schimbat atât de tare încât nici nu mă cunoaște. În acel moment, iubitul meu a ieșit afară și a fugit după mine, urmărindu-mă. Credeți că nu l-am observant? – Desigur că l-am observat și eram foarte bucuroasă că a făcut asta. Pot să îmi imaginez câte gânduri îl măcinau pe soțul meu în acele 30 de minute care îi păreau o veșnicie.
M-am oprit în cel mai apropiat parc, lângă un râu frumos. Peste 10 minute de așteptare, Eugen totuși s-a apropiat de mine și m-a întrebat tăios:
-Unde este?
-Uite-l , este chiar în fața mea. Te-am așteptat toate zilele acestea.
Am râs un timp îndelungat de această situație. Micul meu plan a fost în stare să ne întoarcă pasiunea și să ne facă relațiile mai puternice.
