Ne-am căsătorit la o vârstă foarte fragedă și multă vreme nu am putut avea copii. În cele din urmă, după ce am trecut mai multe aparate, proceduri de profilaxie și medicamente, am făcut un copilaș prin FIV. S-a dovedit că aceste probleme avea soția mea, care nu a putut rămâne însărcinată doar decât prin FIV. După două încercări nereușite, Iulia în sfârșit a născut un fiu. Am locuit la părinții Iuliei, sau mai bine zis la mama ei. La început, soacra părea o femeie foarte bună și înțelegătoare, ne-a susținut în toate, mai ales în perioada de sarcină a Iuliei. Dar într-o zi, Dna Elena a declarat că a fost la o ghicitoare din oraș care i-a spus că băiatul nu e fiul meu, și anume, atunci când s-a realizat acest proces, în eprubetă nu era materialul meu. Ea a spus că am făcut totul pentru ca Iulia să fie alături de mine și i-am cerut medicului să-mi înlocuiască materialul cu materialul altui bărbat. A început să zică că eu știam că nu pot deveni tată și a vrăjit-o pe Iulia, iar copilul nici nu este al meu.
Am rămas uluit de cuvintele soacrei mele, am iubit-o foarte mult pe Iulia și am tratat-o cu respect. Nu mi-aș permite niciodată să-mi mint soția. Și cu atât mai mult să fac un astfel de pas și să știu că copilul nu este al meu. Nici măcar nu mi-a venit în cap așa ceva. În fiecare zi, soacra încerca din ce în ce mai mult să se certe cu soția mea, Iulia nu știa ce să facă.
Ba îmi ținea apărarea mie, ba soacrei mele. Într-o zi nu mi-am putut stăpâni emoțiile și am început să-i spun Dnei Elena tot ce gândesc despre ea și despre toată această situație. Iulia a fost de partea mamei sale și mi-am dat seama că nu pot face nimic. Totul mergea deja spre divorț. Dna Elena s-a străduit mult pentru ca să ajungem la asta. Am plecat. Nu mai puteam să suport aceste certuri zilnice. Era evident că Iulia a început să-și asculte doar mama și nici măcar nu m-a oprit.
Locuim într-un oraș mare, așa că m-am mutat la chirie, nu departe de apartamentul în care locuiau Iulia și mama ei, să-mi pot vedea măcar uneori fiul. Însă, Iulia nu mi-a permis.
M-am angajat la o slujbă nouă și îi dădeam bani soției mele pentru ca să-și poată permite totul și să-i cumpere fiului ce are nevoie.
Într-o zi am venit acasă supărat după un apel de la Iulia, aceasta din nou nu mi-a permis să-mi văd copilul.
Vecina mea stătea pe bancă. Este o bunică bătrână care locuiește singură într-un apartament. Soțul ei a murit de mult, iar Domnul nu le-a dat copii. S-a uitat la mine și m-a întrebat ce s-a întâmplat. M-am așezat lângă ea și am început să-i spun povestea. M-a întrebat dacă știu la ce ghicitoare a mers soacra mea.
Sincer să vă spun, nici nu știam, dar prietena Iuliei, cu care mai comunicam din când în când și de la care mai aflam câte ceva despre fiul meu, mi-a spus numele acelei ghicitoare, dar l-am uitat.
Bunica a început să-mi enumere numele tuturor ghicitorilor din oraș și mi-am amintit. Dna Simona, a rămas șocată când a aflat cine e această ghicitoare și ea a spus: – Acea mizerie a destrămat mai multe familii, e o escroacă, nici nu știu de ce mai merg oamenii la ea, nu crede pe nimeni, a spus ea. Luptă pentru fericirea ta. Am decis să-i spun Iuliei despre acest lucru. De fapt, nu mă așteptam la o asemenea reacție de la soția mea. Ea a spus: Și mie mi-e greu fără tine, doar că mama e singură, nu pot să merg împotriva ei, îmi este prea dificil. Voi încerca să-i transmit toate cuvintele tale. Acum aștept un răspuns de la Iulia, sper să-mi recapăt familia și să fiu din nou fericit.
Iulia a încercat să-i transmită cuvintele mele mamei ei, dar totul fusese în zadar. Dna Elena, de parcă ea însăși era fascinată de cuvintele ghicitoarei. Nu înțeleg, cum ar putea un om conștient să creadă în asemenea prostii? Într-o zi, am rugat-o din nou pe Iulia să mă lase să-mi cunosc fiul. Spre surprinderea mea, ea a fost de acord, chiar m-a lăsat pe o oră să mă plimb singur cu bebelușul, pentru că avea niște treburi. M-am bucurat foarte mult. Când și-a rezolvat toate treburile și s-a întors, a început să-mi povestească din nou despre mama ei și să plângă.
– Se pare că a înnebunit cu totul. În fiecare zi, merge la vrăjitoarea aia, nu mai am răbdare să o ascult.- a spus Iulia.
Eu, la rândul meu, i-am propus să se mute în apartamentul meu închiriat și să creștem împreună copilul. În cele din urmă Iulia a acceptat propunerea mea. Acum suntem împreună. Ei bine, chiar dacă trăim la chirie, nimeni nu ne deranjează și ne simțim fericiți împreună, iar Dna Elena încă nu și-a revenit și continuă să creadă această escroacă. Eu și soția mea sperăm că totul se va schimba și că într-o bună zi soacra mea va înțelege totul.
