Mi-am chemat mătușa în vizită, dar mai bine nu o făceam deloc. Am primit în schimb prea multe “sfaturi” și observații despre cum ar trebui să fac mai bine. Cândva demult eu și părinții mei locuiau în vecinătate cu mătușa mea. Era sora tatălui meu, mătușa Lidia. A trăit fără soț, crescând doar o fiică. Ne înțelegeam bine cu ea. Mătușa mereu o ajuta pe mama. Îmi amintesc că stătea cu mine când mama și tata trebuiau să plece undeva. Ea a fost întotdeauna bună cu mine. Mătușa era profesoară de geografie la școală și desigur îmi preda și mie această materie. Am avut note excelente. Mereu mă ajuta cu temele, în special la matematică. Nu mi-a plăcut deloc acest obiect, era prea dificil pentru mine, așa că mătușa Lidia era mereu gata să mă ajute.
După ce am crescut și am intrat la facultate, m-am mutat la chirie într-un alt oraș. Când abia începusem anul de studii, părinții mei m-au ajutat cu bani. Trebuia să achit și chiria, și taxa pentru studii și hrana. Aveam un job part-time la care mergeam după cursuri și mai reușeam să fac niște bănuți, dar tot nu-mi ajungea pentru toate necesitățile. Le-am fost foarte recunoscătoare părinților mei pentru sprijinul financiar, dacă nu ar fi fost ei, nu știu dacă aș fi reușit. În cele din urmă am absolvit facultatea. M-am angajat ca administrator la un hotel. Am absolvit specializarea de Management hotelier, unde am studiat foarte bine, așa că nu am avut probleme la muncă. Știam bine și engleza, iar la hotel aveam mare nevoie de aceste cunoștințe. Salariul era bun. Peste un timp am încetat să mai iau bani de la părinți, căci îmi ajungea pentru totul.
Într-o bună zi, făcusem cunoștință cu clientul nostru fidel. Sebastian era dintr-un alt oraș. Adesea venea la hotelul unde lucrez. Am observat că ii place de mine. M-a invitat de mai multe ori la o cafea și după care am început să ne întâlnim. Dar era o problemă, eram mereu la distanță. În cele din urmă, el a hotărât că se va muta aici și am început să locuim împreună. Sebi s-a angajat la o nou job, iar eu mai târziu am rămas însărcinată. După ce am născut, am început să-mi petrec tot timpul cu copilul. M-am plictisit puțin, de aceea am chemat-o pe mătușa mea în vizită. M-am bucurat foarte mult să o revăd.
Am băut un ceai la bucătărie, am copt prăjituri delicioase și am stat la vorbă. Fiul meu avea pe-atunci un anișor și mătușa mi-a spus: – Mă uit la fiul tău și nu înțeleg cum te descurci tu cu dânsul. E mereu la tine în brațe. Încă mai alăptezi, iată Mirela mea, și-a înțărcat demult copilul. Sincer, mătușa m-a enervat atât de tare, încât nu mai eram bucuroasă că am chemat-o. Cred că eu știu mai bine cum să-mi cresc fiul.
