Bunicii locuiau la țară. Bunica are o durere de spate de mai mult timp. Și cu cât trece timpul, i se face tot mai rău. Bunicul a ajutat-o cât a putut, dar totul devenea din ce în ce mai rău. Cu toate acestea, ea a rezistat. Era glumeață. Bunica putea răspunde la toate necazurile doar prin glume, se freca cu vodcă, de obicei pe exterior și pe interior, asta o ajuta.
Uite că iarăși avea dureri de spate. Din păcate, nu era nimeni prin preajmă. Nu era nimeni care să-i dea o cană de apă sau să aducă niște apă de la fântână. Bunica Ioana a stat la pat încă o vreme și a decis să cheme o vecină să-i aducă apă și să meargă la magazin să ia o pâine. Și vecina era glumeață. A cumpărat recent o vacă și i-a pus numele Bebe. Atât de amuzante erau. Și apoi s-a întâmplat un miracol, Sergiu a venit să-și viziteze bunica și să o ajute cu ce poate. Bunica s-a bucurat atât de mult încât a plâns. Și bineînțeles unde fără glumele ei. I-a spus direct din prag nepotului ei:
– Ghici, care este cea mai frumoasa femeie din satul nostru? – Cine este, bunica?- a întrebat nepotul.- Eu – a răspuns femeia. Nu mă mai ridic din pat. Nu ca voi tinerii. Sergiu a râs, și-a luat pungile și a fugit la cel mai apropiat magazin. Până la magazin a trebuit să meargă aproape un km. Sergiu a decis să meargă de mai multe ori să cumpere cât mai multe lucruri. Iar pe drum pășteau vacile vecinilor. Pe ambele părți ale drumului, iarba era până la brâu. Uite și văcuța Bebe. Sergiu mergea cu pachetele și nu mai acorda deja atenție vacii. Când băiatul s-a dus din nou la magazin mergea îngândurat cu pungile pline.
Văcuța Bebe, i-a oferit loc să treacă spunându-i cu glas uman: – Poate te ajut. Sergiu mai să scape pungile din mână. Și vaca a râs cu o voce umană, Sergiu începuse deja să tremure de frică. Și din iarba înaltă unde păștea văcuța Bebe, o zărit-o pe vecina bunicii. Femeia a râs și i-a dat o mână de ajutor lui băiatului. Aceasta e povestea, Sergiu s-a simțit ca într-un basm, acum are ce să-i povestească bunicii.
