Laurențiu și Anamaria formează un cuplu de trei ani. Au avut o relație frumoasă până acum și se simțeau bine unul cu celălalt. Cel puțin, așa li s-a părut la început. Tinerii au decis să se căsătorească, au făcut nuntă, nu una mare, modestă, în schimb le-au fost alături cei mai apropiați și dragi oameni. Și iată că a început viața de familie.
Laurențiu nu a avut niciodată un post de muncă stabil, dar nici fără bani nu rămânea pentru că mereu făcea diverse trucuri ca să câștige. Anamariei nu prea îi plăcea asta pentru că această instabilitate nu putea să îi dea încredere într-o relație bună, dar fata se gândea că el va deveni mai serios după căsătorie. La prima vedere așa și era: Laurențiu a spus că nu are de gând să lucreze pentru oamenii bogați în schimbul unor bănuți. El visa să își deschidă afacerea proprie. Anamaria nu era împotriva aceste idei. Ei au adunat banii dăruiți la nuntă și au decis să deschidă o mică cafenea cu băuturi la pachet.
Au început chestiunile organizatorice, semnarea actelor. Având în vedere că Anamaria era studentă și nu avea o bursă mare, iar Laurențiu nu lucra, erau nevoiți să se descurce cu acei bani care trebuia să fie investiți în afacere. Evident, o parte din bani i-au aruncat în vânt, iar restul nu le ajungea pentru realizarea ideii.
-Poate îți cauți de muncă?, l-a întrebat soția când ideea a eșuat.
-Deja ți-am spus. Nu am de gând să lucrez pentru cineva. O să organizez totul singur, s-a revoltat Laurențiu.
Următoarea idee de afacere era un magazin online. De pe banii rămași Laurențiu a comandat 500 de cârpe-minune din China și încerca să le vândă cu un preț mai mare. Nu prea avea vânzări. Peste trei săptămâni a vândut trei bucăți din marfă, dar și atunci clientul nemulțumit l-a sunat mult timp și îi cerea banii înapoi.
Fata din nou îl ruga același lucru – să găsească un job, dar răspunsul era același.
-De această dată voi reuși!, o asigura Laurențiu.
Având în vedere că banii se terminase, el a decis să vândă cursuri de rezolvare a conflictelor. Da,tematica e ciudată, dar băiatul era psiholog, de aceea voia să încerce. Din păcate, iar a fost un eșec.
Anamaria a înțeles că până când el nu va înțelege că banii nu cad din cer, nu îl va putea convinge. Ea și-a găsit de lucru. S-a angajat în calitate de baristă în ture de noapte la o cafenea în apropierea casei. Așa reușea și cu facultatea, și măcar să plătească utilitățile. Era greu, dar nu vedea altă soluție.
-Sărmana mea,cred că ai obosit, îi spunea soțul, să te chinui atât pentru acești bănuți.
Ochii Anamariei s-au umplut de lacrimi: ”Cum să trăiesc mai departe cu acest om? Oare voi fi nevoită să lucrez toată viața singură pentru amândoi?”
