Este începutul unui nou an…
Cad fulgi de nea, copiii se dau cu sania și fac oameni de zăpadă, iar în această iarnă de cristal totul scânteie miraculos.
Am ieșit în curte și am decis să merg la o prietenă de a mea ca să sărbătoresc această zi specială.
Am admirat curtea de jur împreujur cu o mare fericire în suflet. La fereastra vecinei zăresc o femeie care mereu urmărește orice pas al nostru și răspândește numeroase bârfe.
„E o desfrânată”, mereu comentează vecina la adresa mea.
Dar toată lumea este deja obișnuită cu un asemenea comportament, pentru că vecinei îi place să răspândească bârfe despre toată lumea. De obicei, nu atrag atenția la cuvintele ei și am grijă doar de viața mea și ceea ce mă privește.
Fulgii de zăpadă se învârt grațios în aer și îmi ating ușor fața. Aceste trăiri mă încurajează și îmi ridică dispoziția. Atmosfera din jur este foarte placută.
În apropiere de curte, copiii mei, Sofia și micuțul Adrian, construiesc un om de zăpadă și se joacă cu bulgări de nea. Atunci când mă zăresc, aleargă veseli spre mine: Mama, a ieșit mama!
Copii au aruncat cu bulgări în mine și m-au umplut de zăpadă: Unde te duci? Te duci la Andreea, nu? Transmite-i urări de bine și sărbători fericite! Micuții mă admiră de jos în sus, iar eu observ că obrajii lor sunt deja roșii. Sunt atât de fericită să-mi văd copiii înconjurați de un asemenea peisaj minunat.
Totuși, de ce am fost atât de fericită azi? Cred că e din cauza că soțul meu, Alex, mi-a făcut o surpriză frumoasă de dimineață. El a pregătit micul dejun și m-a complimentat toată dimineața.
Este nevoie de atât de puțin în această iarnă ca eu să fiu fericită!
