Pentru unii e odihnă, pentru alții – nu.

Eu și sora mea eram odinioară foarte apropiate. Și acum comunicăm bine, dar nu așa ca înainte. Ea are deja  o familie: un bărbat minunat care are mereu grijă de familia lui și doi copii. Fiica cea mare se umește Mia, iar băiatul mai mic se numește Eugen. Andreea este o mamă bună și iubitoare.

Am și eu o familie fericită. Soțul meu, Andrei, este un bărbat sensibil, vesel, încântător și un tată minunat pentru fiica noastră – Aura. Andrei este foarte muncitor.

Vara trecută, soțul meu a plecat în străinătate cu scopul de a câștiga niște venituri mai mari, pentru că fiica noastră are nevoie de bani pentru studii. La urma urmei, și familia trebuie întreținută. La noi în țară salariile sunt mult mai mici decât în ​​străinătate. Prin urmare, după plecarea soțulu, eu și fiica mea am rămas singure pe perioada verii.

Într-o zi, m-am întâlnit cu Andreea și ea mi-a propus să plec cu ei la țară, să ne relaxăm un pic. Soțul ei are o vilă în afara orașului, unde familia lor adesea petrece timpul vara. Prin urmare, m-au invitat și pe mine cu fiica.

La început, nu eram sigură dacă ar trebui să accept invitația, am ezitat. Mă gândeam la faptul că ei vor să organizeze o vacanță doar cu familia. M-aș fi simțit incomod fără soțul meu. Într-un final, am decis să-i accept invitația. Totuși, sora mea ne-a invitat să petrecem timpul cu ei și nu ar fi frumos să o refuz.

Deja după trei zile îmi regretam alegerea, pentru că am făcut curățenie, am gătit mâncare, am îngrijit grădina. Toți ceilalți își savurau vacanța.

Am mai stat o săptămână cu familia surorii mele și am decis că trebuie să plec acasă. Nu am vrut să fiu muncitorul lor personal. Ei se relaxează, iar eu am de lucru. Nu am vrut să mă cert cu sora mea, așa că am spus doar că am alte planuri acasă. Ea m-a rugat să mai rămân un pic cu ei, dar am refuzat-o categoric.
Uite de așa odihnă am avut eu parte.

Оцініть статтю
Pentru unii e odihnă, pentru alții – nu.