Anul trecut, fiica mea a absolvit clasa a XII-a, a promovat bacalaureatul și ulterior trebuia să se înscrie la universitate.
Eu și Adina ne-am gândit mult timp unde ar dori să studieze și am decis că ar putea depune documentele la facultatea de drept.
Dar, în ziua în care trebuia să ducă actele în original la universitate, Adina mi-a spus că s-a răzgândit să facă studii superioare.
Am încercat să o conving pe fiica mea să meargă la studii. Îi voi plăti chiria, mâncarea și educația și voi fi foarte fericită dacă se răzgândește.
Dar ea nu m-a ascultat. Adina mi-a spus că va munci ca să câștige bani, iar apoi va merge la cursuri de machiaj și își va deschide propriul salon de frumusețe. Ea planifica, ca după ceva timp, să angajeze și alți make-up artiști.
M-am oferit să o ajut. Adina m-a refuzat și a declarat că vrea să fie independentă și responsabilă pentru ea însăși și pentru acțiunile ei.
Am fost foarte fericită să conștientizez că am o fiică atât de responsabilă. În același timp, eram supărată, pentru că doream să primească o educație calitativă și să-și găsească un loc de muncă promițător.
Totuși, este viața ei și alegerea îi aparține. Eu nu o pot influența!
Au trecut câțiva ani…
Adina și-a deschis propriul salon de frumusețe și are succes în această afacere. Sunt mândră de fiica mea și sper că toate visele ei se vor împlini.
