Soră-mea mi-a povestit ce se mănâncă în Iran. “Vreau mămăligă cu friptură”

În timpul vacanței sale, soră-mea a cunoscut un tip. El era din Iran. Au început să se întâlnească, după care au decis să trăiască împreună.  Cu câțiva ani mai târziu, ei s-au căsătorit și s-au mutat în Teheran.

Sigur că, după ce s-au mutat cu traiul într-o țară nouă, necunoscută, a trecut printr-o perioadă de adaptare. Iranul, o țară misterioasă cu fel de fel de mituri și prejudecăți, așa că, desigur, mentalitatea iranienilor și modul lor de viață sunt total diferite de cele românești.

A fost dificil să te obișnuiești cu codul vestimentar al femeilor. Și, cel mai important, trebuia să port întotdeauna o eșarfă. Asta e legea! Dar, încetul cu încetul, soră-mea s-a obișnuit cu legile, tradițiile și cu oamenii de-acolo. Spunea că iranienii sunt foarte ospitalieri și prietenoși.

Dar există ceva cu care sora mea nu se poate obișnui și aceastea sunt bucatele iraniene. Mereu își amintește de bucatele simple românești, dar atât de delicioase. Foarte rar gătește ceva nativ, românesc – mămăligă, zeamă.  Apropo, nu cumpărați hrișcă din Iran.  Nu se vinde deloc. Orezul este baza bucătăriei iraniene. Sora mea lucrează pe rețelele de socializare, este blogger și practic nu are timp pentru a găti. Îi este mai ușor să facă o comandă sau să cumpere semifabricate sau ceva fast-food.

Orezul este baza bucătăriei iraniene.

Pe masa familiei iraniene orezul reprezintă felul   principal. Soră-mea îmi zice că nici o masă nu va fi completă fără orez. Iranienii îl mănâncă de 2-3 ori pe zi, șapte zile pe săptămână. Există o mare varietate de rețete. Orez din Khoresh, cu legume și condimente, cu carne, mai rar cu peste, sau doar cu legume și condimente. Cel mai des orezul este decorat cu șofran. O cantitate atât de mare de orez pare foarte straniu pentru o româncă, iar dimensiunea porției este impresionantă. Ei bine, foarte mare.

Fast-food și semifabricate

Fast-food, mâncare la comandă și semifabricate există și în Iran. Și, așa cum am spus mai înainte, acest lucru se practică în familia surorii mele. Soțul ei este de aceeași părere – că nu e rațional să-ți pierzi timpul gătind. De exemplu, în congelatorul lor există întotdeauna alimente congelate. E nevoie doar să le dezgheți – și cina este gata. Sau dacă a ieșit afară, a cumpărat sfeclă înăbușită cu kebab și fasole prăjită. Ei bine, o cină perfectă.

Despre apa de trandafiri

Un alt obicei al iranienilor este să suplimenteze toate deserturile cu apă de trandafiri. Și nu contează dacă este ciocolată sau produse de patiserie. Fiecare gospodină adaugă cu generozitate apă de trandafiri în dulciuri.  Referitor la gustări.

Pentru români aici găsești ceva ordinar – există hamburgeri și hot dog-uri. Există produse pe orice gust. Și bineînțeles ceai. Mult ceai.

Sora mea are o săptămână de concediu. Ne va face împreună cu soțul ei o vizită în România și eu știu deja cum să-i distrez în primele zile.

Оцініть статтю
Soră-mea mi-a povestit ce se mănâncă în Iran. “Vreau mămăligă cu friptură”