Supărată pe părinți.

Am o sora. Ea e cu nouă ani mai mică decât mine. În copilărie, mama a acordat mai multă atenție surorii mele mai mici. Eu mereu am fost de vină pentru tot ce i se întâmpla Roxanei, așa o chema pe soră-mea. Când cădea, când îi apărea vreo zgârietură sau vreo vânătaie, cum credeți cine era de vină? Bineînțeles că eu. Mama și tata s-au străduit toată viața lor, ca nici ei și nici noi, copiii lor, să nu ducem lipsa de ceva. Părinții mei erau niște oameni de afaceri. Ambii au fost implicați în acel business, așa că mereu nu au avut timp pentru mine și sora mea. Eram lăsate pe seama bunicii, sau uneori mama îmi cerea să stau cu Roxana, să o hrănesc.

Pot să zic că am fost a doua mamă a surorii mele. Părinții mei aveau o afacere în domeniul gastronomiei. Au avut mai întâi un chioșc de wraps-uri, altfel spus, de fast-food. Acest lucru le-a adus un venit considerabil, iar ulterior au deschis o pizzerie mare, lăudată de toată lumea. E păcat să nu o lauzi când are o bucătărie atât de delicioasă.

Așadar, sora mea a crescut, iar eu nu stăteam pe loc. A terminat universitatea. Nu-mi puteam găsi de lucru pe specializarea mea, așa că am plecat imediat să lucrez la părinții mei, la pizzerie. M-au angajat administrator. Salariul era destul de mare, în ciuda faptului că lucram pentru părinții mei. Într-o zi, mama și tata mi-au spus o veste șocantă: i-au cumpărat o mașină surorii mele. Nu am înțeles de ce avea nevoie de mașina aia, fiindcă era încă foarte tânără, mai avea încă doi ani până va atinge majoratul. M-am simțit jignită de faptul că părinții mei i-au cumpărat această mașină fără merite.

Eu trebuia să muncesc ca să-mi câștig singură existența. Încă nu m-am împăcat cu fapta părinților mei, încă mai sunt supărată pe ei. Îmi aminteam cum îmi ajutam părinții să aibă grijă de Roxana când erau ocupați. Și acum nici un semn de recunoștință. Probabil că nu voi putea niciodată să accept atitudinea părinților mei față de mine, pentru că s-a dovedit că ei fac diferența între copii. Unuia – totul, iar celuilalt – nimic, sau mergi la muncă.

Оцініть статтю
Supărată pe părinți.