Alina își lua micul dejun într-un restaurant prestigios. Nu-și putea permite să gătească acasă, căci timpul era prea prețios pentru dânsa. Alina era o business-lady, mereu preocupată de diverse proiecte. Deodată, a sunat-o mama. “Mami niciodată nu sună fără motive” – s-a gândit Alina, și i-a răspuns la apel.
– Vin-o te rog acasă, tăticul are insult cerebral, doctorii spun că nu mai are mult de trăit.
Se pare că aceste cuvinte nu prea au afectat-o pe Alina, însă a rămas puțin mâhnită, nu a vrut să plece acasă, îi era indiferent de tata, nici nu voia să-l vadă, dar i se făcuse jale de mama și i-a promis să vină de îndată ce termină lucrurile cele mai importante.
Acum Alina e o femeie de succes, care are câteva rețele de magazine, câteva oficii și multe proiecte de marketing. Alina mereu e ocupată, viața a învățat-o că pentru a-și atinge scopul trebuie să lucreze mult. Cu 15 ani în urmă situația era altfel. Alina învăța rău la facultate, nu avea nici un scop în viață, o vedeai doar pe la petreceri și avea probleme cu alcoolul. Această atârnare indiferentă față de viitorul său nu-i era pe plac tatălui său. În cele din urmă, el a decis să o alunge de acasă ca s-o învețe minte.
Fata își amintește de fiecare dată cum tata i- aruncat toate lucrurile, cum striga că nu va mai primi nici un bănuț de la el, că este iresponsabilă și că fără el, Alina e un nimeni. Aceste cuvinte i-au pătruns până în adâncul sufletului.
Ceva timp, fata a trăit la colega ei de facultate, după care s-a angajat la lucru în calitate de chelner. Alina a fost nevoită să lucreze în două ture pentru a face rost de o chirie. Îi era extrem de dificil, adesea se întâmpla că nici nu avea ce pune pe masă, dar fata nu s-a dat bătută. Aceasta voia să-i demonstreze tatălui său, că se poate descurca și fără ajutorul lui. Mama Alinei adesea plângea, venea la ea în vizită și mereu îi propunea bani, însă fata nu-i lua. Alina mai lua nici un bănuț de la părinți.
Într-o bună zi, tânăra a hotărât să schimbe ceva în viața ei, căci nu vroia tot restul vieții să fie chelneriță. Astfel, fiind în căutarea unui trai mai decent, și-a luat un bilet de tren până la București.
De la început îi era chiar dificil, Alina voia să lase totul baltă și să plece acasă, dar avea prieteni buni care au ajutat-o. Datorită unor noi cunoștințe, Alina s-a angajat la un job bine plătit. Fata economisea banii, ca după aceea să-i investească într-un magazin online. Business-ul era chiar profitabil, de aceea Alina a decis să deschidă un oficiu în centrul capitalei. De la început, echipa ei era formată doar din cinci persoane, dar după o vreme s-a extins. Business-ul ei îi aducea un profit nemaipomenit.
Se părea că viața ei a început să prindă culori, Alina i-a demonstrat tatălui său că a reușit să devină o persoană de succes, obținând un venit mai mare decât el. Însă cuvintele pe care le-a zis atunci tata, le va ține minte pentru toată viața. Singura persoană care a susținut-o pe Alina în acel moment era mama. Uneori venea în vizită la fiică-sa și își dorea cu tot sufletul ca Alina să se împace cu taică-su. Fata se împotrivea, însă de data aceasta a hotărât totuși să asculte de mama și să se împace cu tata.
A doua zi Alina a plecat acasă la părinți. Nu a fost în acel orășel timp de 15 ani, și se părea că a rămas neschimbat, la fel și casa părintească.
– Alinuța, intră, tati te așteaptă.
Fata a intrat în cameră și uitându-se la tata, nici nu-l mai recunoștea. S-a schimbat enorm timp de acești 15 ani, tata a îmbătrânit. El se uita lung la Alina, timp de câteva minute, incomodând-o pe fată. Aceasta s-a apropiat de patul pe care stătea culcat taică-su și s-a așezat. Alina i-a strâns mâna, și mai nu începuse a plânge, dar și-a controlat emoțiile. Tata plângea, gâfâind de durere.
Alina s-a speriat și a ieșit brusc din cameră. În timp ce mama îl liniștea pe tata, fata a decis să plece la un hotel, nu putea dormi în casa părintească.
Dimineața a sunat-o mama și i-a zis că tata a decedat. După înmormântarea tatălui Alina a hotărât să rămână ceva timp cu maică-sa. Nu o putea lăsa în așa stare.
– Alina, aveam să uit, tata m-a rugat să-ți transmit această scrisoare după moartea sa. – mama mi-a întins plicul.
“Fetița mea, dacă citești această scrisoare, înseamnă că probabil nu mai sunt printre voi. Îmi pare rău că nu ți-am spus-o mai înainte, te iubesc enorm și sunt mândru de tine. Nu am vrut să te supăr atunci, mă urăsc pentru acele cuvinte pe care ți le-am spus, iartă-mă, am vrut să fie mai bine…”
Fata nu a mai putut citi mai departe scrisoarea, îi tremurau mâinile și începuse a plânge…”
